Linkuri accesibilitate

Opoziția nu știe a lucra cu masele (tribuna.md)

„Adevărul.ro” publică o amplă analiză semnată de politologul român Dan Dungaciu despre situaţia din Republica Moldova, pe care autorul o defineşte drept „un cocktail Molotov la frontieră cu România” al cărui componente sunt „alegerile prezidențiale directe, pericolul transnistrizării republicii şi resurecţia unionismului”. Cu referire la scrutinul prezidenţial din noiembrie, Dan Dungaciu spune că alegerea va fie, ca de fiecare dată, între Est şi Vest, iar pentru unii, între Rusia şi România. „Şi nu doar pentru că în turul doi va ajunge un candidat eminamente geopolitic - socialistul Igor Dodon”, notează Dungaciu. În opinia sa, demersurile candidatul puterii (candidatul PD) şi a principalilor contracandidaţi ai opoziţiei, Maia Sandu sau Andrei Năstase, precum că nu geopolitica, ci politica internă trebuie să domine agenda dezbaterilor prezidenţiale vor fi blocate şi de „alte două evoluţii interne şi externe: potenţiala transnistrizare a republicii şi resurecţia unionismului”. Cu referire la ultimul aspect, Dan Dungaciu insistă, între altele că, „partidul sau candidatul care ar putea capta electoratul unionist ar putea deveni Game Changer-ul alegerilor prezidenţiale de la Chişinău.” Analistul concluzionează pe final că „vom avea o toamnă fierbinte”.

„Unimedia.info” îl citează pe fostul preşedinte român Trăian Băsescu cu declaraţia că „unele partide importante precum și trusuri media din Republica Moldova încearcă să orienteze cetățenii către Uniunea Euroasiatică. Chiar dacă Republica Moldova a avut și guverne care se declarau unioniste, însă acestea au făcut o politică de menținere a relațiilor cu Rusia și de îndepărtare față de România”. Băsescu a mai menționat că politicienii de la Chişinău mint atunci când declară că mai devreme sau mai târziu Republica Moldova va adera la UE. „Republica Moldova n-are nicio perspectivă de a deveni țară membră a UE, cum nu are nici Ucraina și nici Belarus”, a spus Traian Băsescu, citat de Unimedia.

Igor Volniţchi constată într-un editorial pe „tribuna.md” că una din problemele opoziţiei este că nu ştie a lucra cu masele. Asta a arătat experienţa protestelor din ultimul an şi a celui din 2009. Autorul se întreabă ce pretext vor folosi de această dată cele două partide de opoziţie care au anunţat ample proteste antiguvernamentale în toamnă. În opinia sa, „nu poţi pur şi simplu să chemi oamenii în stradă, fără a le spune concret împotriva la ce se protestează, care e scopul minim, scopul maxim şi ce se va întâmpla dacă…” Igor Volniţchi spune că îşi doreşte o opoziţie care ar demonstra că are „capacitatea de a mobiliza masele, de a gestiona energia mulţimii pe care o cheamă în stradă, că ştie să formuleze revendicări concrete, că are alternative pentru orice situaţii, că are planuri bine puse la punct şi de perspectivă”.

Portalul „anticoruptie.md” publică un amplu interviu cu fostul oficial de la CNA, Mihail Gofman, autorul mai multor pretinse dezvăluiri despre frauda din sectorul bancar. Gofman sugerează, între altele, că atât SUA, cât şi UE ar fi interesate să iniţieze o anchetă internaţională pe acest caz, întrucât „o parte din banii delapidați din sistemul financiar-bancar moldovenesc sunt și banii contribuabililor acestor state”. Gofman mai menţionează că forţe din afara Republicii Moldova ar fi fost implicate în jaful din sectorul bancar. Potrivit lui, ar exista o legătură între companiile ruseşti care au primit în concesiune Aeroportul Internaţional Chişinău şi furtul bancar. Fostul oficial a fost întrebat şi ce crede despre recentele reţineri a trei oficiali de la BNM, inclusiv a viceguvernatoarei Emma Tabârţă în dosarul „spălătoriei ruseşti”. Mihail Gofman susţine că scopul acestor reţineri ar fi „să intimideze persoanele care știu mai multe inclusiv despre alte aspecte din sistemul financiar-bancar moldovenesc. Doamna Tăbârță știe foarte multe, iar Matei Dohotaru a elaborat primul Raport despre devalizarea sistemului bancar din anul 2013”.

„Popularitatea liceelor scade, tinerii aleg colegii şi şcoli profesionale”, titrează „timpul.md” într-un articol de bilanţ al primei etape de admitere. În timp ce mai multe instituţii din învăţământul profesional tehnic au reuşit să-şi completeze oferta de locuri pentru noul an de studii, în jumătate din liceele din municipiul Chişinău numărul elevilor înscrişi este insuficient pentru a forma cel puţin o clasă liceală. Cea mai grăvă situaţie este în suburbiile capitalei. Directoarea Liceului Teoretic „Truşeni” Nineli Apostol spune că de trei ani nu poate forma o clasă liceală şi că intenţionează să ceară reorganizarea instituţiei în grădiniţă-gimnaziu. Directoarea spune că „având o meserie e mai uşor să te încadrezi în viaţă”. Din cauza lipsei de elevi, 26 de instituţii ar urma să-şi schimbe statutul, a declarat reprezentantul Ministerului Educaţiei, Valentin Crudu. El susţine că liceele nu mai sunt atractive şi din cauza BAC-ului care îi sperie pe elevi. Numărul mic de candidaţi la studii se explică şi prin faptul că mai mulţi tineri moldoveni aleg să studieze în Românie. O altă cauză ar fi descreşterea populaţiei, în general. „Asistăm la o descreștere stabilă a populației care în următorii ani va fi și mai profundă. Descreșterea nu e de anul trecut, ci poate de 10 ani în urmă. Astfel, numărul elevilor descrește de la an la an”, spune sociologul Diana Cheianu-Andrei.

Întru-un articol pe „moldnova.eu” Vasile Gancev trece în revistă mai multe cazuri recente de amenințări în adresa jurnaliștilor. Una din observațiile autorului este că deși Moldova nu se află în lista țărilor agresive cu jurnaliștii, aceștia au fost de-a lungul anilor amenințați cu procese de judecată și șantajați. O altă observație este că dacă în anii de guvernare comunistă se ajungea și la răfuială fizică, atunci astăzi jurnaliștii sunt intimidați prin intermediul tehnologiilor informaționale. Autorul amintește de cunoscutul caz al jurnalistei Alina Anghel de la ziarul „Timpul” care, în 2004, a fost bătută cu ranga în cap după ce a dezvăluit ilegalitățile șefilor de la PCRM, aflat atunci la putere. Vasile Gancev continuă şirul exemplelor cu cele mai recente cazuri de amenințări verbale la adresa jurnaliștilor.

Agenţia de presă „IPN” continuă să adune „gânduri despre şi pentru Moldova” cu ocazia aniversării celor 25 de ani de independenţă ai ţării. Protagonistul de astăzi este Victor Micu, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. El afirmă că, de la proclamarea independenţei, Republica Moldova a evoluat considerabil în toate domeniile de activitate, inclusiv în domeniul justiţiei, unde s-au produs mai multe schimbări spre bine, dar sunt şi restanţe la capitolul reforma judecătorească. „În pofida faptului că Republica Moldova se confruntă cu multe probleme dificile, statul nostru se dezvoltă. Ne-am dori cu toţii să continuăm calea progresului, bunăstării, iar pentru aceasta evidenţiez că avem nevoie de două elemente cheie: voinţă politică şi mobilizarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova”, notează Victor Micu.

XS
SM
MD
LG