Mai multe ONG-uri reprezentative au înaintat delegației UE la Chișinău un apel public, lansat săptămâna trecută, privind necesitatea inițierii unei investigații internaționale în cazul furtului de miliarde din sistemul financiar-bancar moldovenesc. ONG-urile şi-au exprimat „îngrijorarea privind modalitatea în care este investigat furtul miliardului în urma căruia cetăţenii ţării au fost deposedaţi de bunuri publice în valoare de 13% din PIB”.
Lilia Caraşciuc, preşedinta Transparency International – Moldova, una dintre organizaţiile semnatare ale apelului, este interlocutoarea noastră.
Europa Liberă: Mai multe ONG-uri au semnat o declaraţie-apel, mai multe ONG-uri, inclusiv Transparency International în care au arătat necesitatea inițierii unei investigații internaţionale a fraudei financiar-bancare și a spălărilor de bani în Republica Moldova. Apelul a fost prezentat ieri Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, apelul provine – după cum s-a şi precizat - dintru acută îngrijorare privind modul „în care este investigat furtul miliardului. De fapt, dna, Carașciuc unde, în ce fază, după cunoştinţa Dvs. s-ar afla, investigaţia „furtului secolului” cum a fost numit din Republica Moldova?
Lilia Caraşciuc: „Știți eu aș spune că noi chiar nu cunoaștem în ce fază este, pentru că e foarte puțină transparență și nu există o înțelegere asupra acelor ce se întâmplă în cazul acestei investigații. Suspiciunile noastre provin din mai multe surse. În primul rând, dacă acest furt s-a întâmplat, atunci toți acei demnitari care erau responsabili pentru securitate financiar-bancară ar trebui să fie suspendați din funcție ca să se demareze o investigație obiectivă, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai mult ca atât, unii din acești demnitari au fost și promovați, și decorați sau apreciați pentru profesionism.
Ne îngrijorăm și din cauza că contractul dintre compania de audit Kroll și conducerea BNM a fost semnată în situații de conflict de interese din parte conducerii BNM.
Ne îngrijorăm și din cauza că perioada de investigație acoperită de compania Kroll a fost una limitată, lăsând în afara auditului perioada când schema furtului a fost concepută și demarată.
Îngrijorarea noastră ține și de faptul că mai multe persoane care cunoșteau despre acest furt au fost amenințate, au dispărut sau decedat în condiții suspecte și aici este vorba și de dl Butmalai, dl Mihail Bolocan, încasatorul BEM sau acea persoană care a fost șofer al mașinii blindate care transporta arhiva celor trei bănci și a fost găsit mort pe data de 14 februarie.
Ne îngrijorăm și din cauza faptului că Parlamentul Republicii Moldova nu a adoptat în lectura finală mai multe proiecte de legi care trebuiau să asigure securitatea sistemului bancar, dar și din cauza că guvernarea actuală se împrumută de la trei bănci aflate sub supraveghere specială și care nu asigură transparența acționariatului acestor bănci.”
Europa Liberă: Apelul a fost prezentat delegaţiei Uniunii Europene. Ce speranţe nutresc reprezentanţii ONG-urilor în legătură cu implicarea Uniunii Europene în cercetări?
Lilia Caraşciuc: „Speranța este că va fi pornită o investigație internațională care va fi mai obiectivă, care nu va avea interese de a ascunde vreo faptă, de a ascunde martorii, de a-i amenința ș.a.m.d..”
Europa Liberă: Dar cine ar trebui să se ocupe de asta, ce instituții, ce stat poate, și în general cunoașteți vreun precedent?
Lilia Caraşciuc: „Cine ar trebui să se ocupe de asta este greu de spus. Dar drept motivație considerăm că ar putea fi faptul că au fost implicate și persoane cu cetățenia Uniunii Europene și a Statelor Unite. Asta în primul rând. În al doilea rând, a fost utilizată o valută străină care ar putea și ea fi afectată. Apoi, această schemă este parte dintr-o schemă internațională de spălare de bani. Adică, acestea pot servi drept pretexte pentru această investigație. Ceea ce ține de pe cine contăm noi, ca și societate civilă: noi contăm pe organele de urmărire penală ale SUA, ale țărilor UE, ale unor instituții cum este Interpol, Europol, OLAF și altele.”
Europa Liberă: Ce vă face totuși să credeţi că o investigaţie internaţională a fraudei financiar-bancare şi a spălării de bani în Republica Moldova ar fi posibilă, deci ar fi acceptată ca și cum de autoritățile Republicii Moldova care iată, după exemplele enumerate de Dvs. mai degrabă, concluzia vine, ar încerca să camufleze decât să investigheze acest caz?
Lilia Caraşciuc: „Acceptarea guvernării Republicii Moldova nu ar fi necesară dacă aceste instituții internaționale se apucă de această investigație. Adică, în așa caz, am vorbi despre o investigație independentă, nu una în ajutorul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Kroll este o investigație internațională?
Lilia Caraşciuc: „Kroll este o companie de audit și în acest caz Kroll este interesată să colaboreze cu organele din Republica Moldova deoarece există un contract. Dar totuși fi perfect dacă guvernarea Republicii Moldova ar fi absolut interesată în această investigație, dacă toți factorii care se presupune că ar participa în aceste investigații ar fi interesate să scoată la iveală toate detaliile. Dar dat fiind faptul că mai multe persoane activează în conflict de interese, adică au participat, au fost executori, au fost complici - ei sunt în conflicte de interese și vor încurca acestei investigații.”
Europa Liberă: „Protestăm contra incapacității clasei politice de a-și îndeplini rolul de gardian al interesului național. Înfierăm tentativele unor partide politice de a recurge la justiție selectivă, ferindu-și corupții, incompetenții și pungașii proprii de răspundere penală pentru răul comis” ș.a.m.d.. Ce se are în vedere prin această condamnare care este la suprafață, toată lumea are pe buze probabil aceleași cuvinte, aceleași condamnări la adresa clasei politice? Dar ce așteptări pot exista în acest sens de schimbarea clasei politice, de reînnoire? Cum din punctul Dvs. de vedere s-ar putea redresa, schimba lucrurile în acest sens?
Lilia Caraşciuc: „În cazul concret noi dorim doar o investigație. Dar la general noi considerăm că, da, această clasă se compromite cu fiecare pas pe care îl face. Din cauza aceasta atenționăm și instituțiile internaționale. Eu înțeleg că instituțiile internaționale stau de veghe și ele văd ceea ce se întâmplă, iar aceasta a fost confirmat și de reprezentantul delegației UE în Moldova, dl Wicher Slagter. Dar atâta timp cât nu vor veni mesaje din partea societății civile, aceasta va însemna că noi suntem satisfăcuți de situația care s-a creat.”
Europa Liberă: Dna Caraşciuc, dar poate o anchetă internațională să fi început fără ca să se fi anunțat acest lucru? Există voci care tocmai asta zic: că atunci când se încep astfel de anchete, publicul de obicei nu este informat, pentru că ar fi nefiresc.
Lilia Caraşciuc: „Eu nu vă pot spune. Sigur că situațiile pot fi diferite. Noi din partea societății facem ceea ce este posibili: noi le cerem instituțiilor internaționale să se implice activ, nu doar ca și monitori.”
Europa Liberă: Ca să concretizăm un pic și unele fragmente din textul apelului, ați spus ceva mai devreme că statul se împrumută de la cele trei bănci aflate sub supraveghere specială și care nu asigură transparență acționariatului. La ce vă referiți și de ce este periculoasă această situație?
Lilia Caraşciuc: „Periculos este pentru întreagă stabilitate financiară și bancară a Republicii Moldova. Pentru că este pusă încă odată la bătaie. Și, atunci când nu este transparență, noi nu putem fi siguri că alte furturi nu vor mai fi. Tocmai asupra acestui fapt au atras atenția și cei de la Banca Mondială, și cei de la Fondul Monetar Internațional. Ei au spus că nu s-a făcut tot pentru a se asigura ca acest furt să nu se repete.”
Europa Liberă: Autoritățile spun că, odată cu începerea sesiunii următoare, vor fi adoptate legile restante în acest sens?
Lilia Caraşciuc: „Atunci când vorbim despre securitatea statului și lăsăm această securitate în vacanță, la mâna unor criminali - pentru mine aceasta este o complicitate.”
Europa Liberă: „Banca Națională a Moldovei are un nou guvernator, dar nu are o nouă conducere.” Ce ar trebui să înțeleagă omul simplu din toată povestea asta?
Lilia Caraşciuc: „Aceasta înseamnă că dl guvernator este cu mâinile legate. Adică, este încurajat de aceleași persoane care au închis ochii la ceea ce s-a întâmplat. Și atunci ele ar putea să nu fie interesate într-o investigație foarte detaliată.”
Europa Liberă: Care este scenariul cel mai negru sau pesimist, din punctul Dvs. de vedere, dacă aceste cereri cuprinse în apelul organizațiilor neguvernamentale vor fi, cum s-a întâmplat deseori, ignorate de autorități și chiar poate de instituțiile internaționale la care se face referire?
Lilia Caraşciuc: „Este ceea ce am spus noi - securitatea financiar-bancară se va afla în pericol. Rămânem fără bani, Guvernul se împrumută în condiții foarte netransparente, rămânem tot mai datori. O parte considerabilă a populației spunea că, împrumutând de la instituțiile internaționale, ne îndatoram. Instituțiile internaționale ne ofereau acești bani ori în formă de grant, ori în formă de împrumut la un procent minimal. Dacă însă ne împrumutăm de la bănci, este vorba de procente foarte mari. Eu mă tem să pronunț cifrele, pentru că nu le am. Noi ne punem securitatea în pericol, noi putem să pauperizăm în continuu această populație. Și, cel mai important este că persoanele care au cauzat asta ar putea să se așeze în avioanele sale private și să dispară împreună cu banii.”
