Linkuri accesibilitate

Wicher Slagter: „Sectorul bancar trebuie curăţat, iar domeniul supravegheat cu stricteţe”


Şeful secţiei politice şi economice în cadrul Delegaţiei UE la Chişinău, Wicher Slagter

Şeful secţiei politice şi economice în cadrul Delegaţiei UE la Chişinău, Wicher Slagter

De ce ar trebui să se implice organizațiile internaționale în anchetarea devalizării sistemului bancar moldovenesc.

Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au trimis luni un apel Delegaţiei Europene la Chişinău în care cer implicarea organizaţiilor internaţionale în anchetarea devalizării sistemului bancar moldovenesc. ONG-urile s-au arătat nemulţumite că „demnitarii de stat care au închis ochii la schemele de furt nu au fost traşi la răspundere, ba chiar au fost promovaţi, decoraţi sau apreciaţi pentru profesionalism desăvârşit”. Cum răspund reprezentanţii Delegaţiei UE acestui apel, aflaţi din relatarea Dianei Răileanu.

Lilia Carasciuc, directoarea executivă la Transparency International Moldova, în numele ONG-urilor ce monitorizează anchetarea furtului miliardului, a înmânat astăzi cererea prin care este solicitată o investigaţie internaţională cu implicarea organelor de urmărire penală din Statele Unite, Uniunea Europeană, precum şi a instituţiilor internaţionale Interopol şi Europol. Raţiunea solicitării porneşte de la constatarea că schema furtului din sistemul bancar moldovenesc s-a derulat prin câteva jurisdicţii cu implicarea cetăţenilor SUA şi a ţărilor membre ale UE, explică Lilia Carasciuc. Apeluri similiare au înaintat Platforma civică Demnitate şi Adevăr şi Alianţa Anticorupţie.

Şeful secţiei politice şi economice în cadrul Delegaţiei UE la Chişinău, Wicher Slagter, a dat asigurări că apelul va fi analizat şi transmis organizaţiilor nominalizate. Diplomatul a mai adăugat că şi Uniunea Europeană a urmărit cu îngrijorare această „fraudă în proporţii mari” ce a avut loc în sistemul bancar din Republica Moldova:

„Uniunea Europeană a solicitat în mod constant autorităţilor moldovene să efectueze o anchetă imparţială şi completă în ce priveşte frauda bancară şi să ia măsurile necesare pentru ca asemenea fraude să nu se mai repete. În acest context pot aminti doar că Uniunea Europeană a suspendat anul trecut o parte din programele de asistenţă în Republica Moldova până la încheierea unui program cu Fondul Monetar Internaţional. Sectorul bancar trebuie curăţat, iar domeniul supravegheat cu stricteţe. FMI poate şi va oferi asistenţa necesară în acest proces. Sperăm că Republica Moldova va obţine un nou program de colaborare cu Fondul, iar acest lucru va permite reformarea economiei, a sectorului financiar şi, inclusiv, investigarea fraudei bancare.”

Până în prezent, în dosarul furtului miliardului există o singură sentinţă, cea a lui Ion Rusu, naşul şi cumnatul fostului premier Vlad Filat. Rusu a fost condamnat în noiembrie anul trecut la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a beneficiat de 2.8 milioane de euro, considerate credite neperformante de la Banca de Economii. Potrivit portalului Anticorupţie.md, el ar fi declarat în instanţă că beneficiarul companiilor pe care le administra este fostul premier Vlad Filat. Chiar dacă Filat a fost condamnat recent într-un dosar ce ar avea legătură cu fraudele de la BEM, acuzaţiile finale au vizat luarea de mită şi traficul de influenţă. În ce-l priveşte pe primarul de Orhei, Ilan Shor, aflat acum în arest la domiciliu, el este cercetat în mai multe dosare privind devalizarea Băncii de Economii, Banca Socială şi Unibank. El a fost reţinut de două ori, dar mai târziu a fost lăsat la libertate, chiar dacă raportul companiei internaţionale Kroll îl prezintă ca pe o figură cheie în furtul miliardului. În arest se află şi fostul şef de la BEM, Grigore Gacichevici, cercetat în legătură cu creditele neperformante şi falimentarea Băncii.

Am întrebat-o pe directoarea executivă la Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, de ce felul în care este investigat cazul dispariţiei miliardului nemulţumeşte pe o parte din repezentanţii sociatăţii civile:

„Considerăm că mai multe persoane care trebuiau să-şi asume responsabilitatea pentru păstrarea securităţii sistemului bancar nu au luat atitudine cunoscând acest lucru de mai mulţi ani. Nimeni nu a fost pedepsit. Mai mult ca atât, mai multe persoane au fost decorate, au primit şi Crucea pentru merit, altora li s-a spus că au avut o activitate splendidă. Considerăm această investigaţie drept una compromisă şi considerăm că fără implicarea instituţiilor internaţionale nu avem şanse de izbândă şi cu atât mai mult să returnăm aceşti bani în ţară”.

Solicitat de radio Europa Liberă, şeful Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, a evitat să comenteze nemulţumirea societăţii civile, sugerând că aceasta ar avea legătură cu apropiatele alegeri prezidenţiale.

În ce priveşte implicarea instituţiilor internaţionale, Europol sau Interpol, Viorel Morari susţine că acestea pot interveni doar fiind solicitate, însă nu demarează anchete de sine stătător.

XS
SM
MD
LG