Linkuri accesibilitate

Despre Marea Neagră în ziua Sfintei Maria.

„Ce se întâmplă în prezent la Marea Neagră nu mai este o chestiune locală și nu privește doar un echilibru regional”, a spus luni președintele Klaus Iohannis la Constanța, la ceremoniile dedicate Zilei Marinei.

Aproape zece mii de oameni au venit să vadă valsul remorcherelor, exercițiile pirotehnice, atacarea unui presupus submarin inamic și lansarea unor torpile de antrenament.

Președintele român, care continuă să-și piardă constant din susținători, a fost prezent pentru prima dată la această sărbătoare.

Ziua Marinei își păstrează în România atât tradițiile din perioada comunistă, în care Neptun, zeul mării juca un rol principal, cât și obiceiurile dinaintea celui de-al Doilea Război Monidal, în care la 15 august, în fiecare an era celebrată Sfânta Maria, ocrotitoarea marinarilor.

În România, Ziua Marinei a fost instituită în 1902 și a fost celebrată prima oară la bordul crucișătorului Elisabeta, botezat astfel după numele primei regine a României.

Acest crucișător, construit în 1888 la Newcastle, în Nord-Estul Marii Britanii, era dotat cu 10 tunuri și două mitraliere, iar în 1893 a fost pus de Carol I la dispoziția lui Grigore Antipa pentru o expediție științifică internațională care a durat nouă luni în jurul Mării Negre.

În primii ani după al doilea război mondial, Ziua Marinei a devenit Ziua Flotei Uniunii Sovietice și abia după 195 România a avut propria Zi a Forțelor Maritime Militare, în fiecare an la 1 august.

După 1990, Ziua Marinei a fost mutată din nou pe 15 august, odată cu sărbătoarea religioasă praznicul Adormirii Maicii Domnului, lucru stabilit printr-o lege specială, abia în 2004 (Legea 328/ 28 septembrie 2004)

În 1991 a avut loc probabil cea mai spectaculoasă paradă de Ziua Marinei, fiindcă atunci au participat la Constanța nave din toate statele riverane la Marea Neagră plus un crucișător american.

Astăzi, așa ceva nu ar mai fi posibil, fiindcă la Pontul Euxim se aude din nou zgomot de arme. Președintele Klaus Iohannis a declarat în luni dimineață că „anexarea Crimeei în 2014 de către Federația Rusă, cu încălcarea dreptului internațional, a marcat deteriorarea situației de securitate. I s-au adăugat alte provocări și evoluții strategice și militare care fac din această regiune din nou una fierbinte.”

România ar putea, însă, profita de această situație nefavorabilă, sugerează Iohannis, argumentând că țara sa este „un pilon de stabilitate, democrație și securitate” și că aceste „avantaje” ar putea fi folosite pentru a-și „consolida poziția de membru în NATO”.

Klaus Iohannis a mai spus: „dacă vom avea înţelepciunea, viziunea şi maturitatea politică de a construi un profil al unei Românii puternice, ţara noastră are nu numai potenţialul, ci şi toate şansele de a deveni un actor regional relevant”.

XS
SM
MD
LG