Linkuri accesibilitate

Igor Boțan: „Comisia Naţională de Integritate, la fel ca alte instituţii de drept şi de reglementare, a fost politizată din start”


Punct de vedere săptămânal în dialogul dintre Vasile Botnaru și Igor Boțan.

Noua Agenție Națională pentru Integritate ar trebui să fie funcțională în 2017, a anunțat recent ministrul moldovean al justiției. Cu ce folos?

Igor Boțan: „În Republica Moldova lupta cu corupţia se duce de ochii lumii, este praf în ochi. Pentru că avem şi Centrul Naţional Anticorupţie, avem Comisia Naţională de Integritate şi, în pofida activităţii acestor instituţii, susţinute din bugetul public, s-a furat miliardul, Republica Moldova este cea mai coruptă ţară din Europa. Toate aceste organisme au fost instituite pentru a arunca praf în ochi, pentru a spune opiniei publice şi partenerilor de dezvoltare că Republica Moldova luptă cu corupţia.”

Europa Liberă: Preşedintele CNI se plângea că nu are suficiente pârghii pentru a fi eficient.

Igor Boțan: „Un cunoscut jurist din Republica Moldova obişnuieşte să spună: „Mai bine legi proaste, dar demnitari bine instruiţi şi oneşti, care pot sparge, pot face breşe în ziduri, decât lege bună şi funcţionari care îşi fac treaba de lehamite”. Să nu uităm: Comisia Naţională de Integritate, la fel ca alte instituţii de drept şi de reglementare, a fost politizată din start. Legea a fost adoptată în decembrie 2011, a intrat în vigoare abia în martie 2013, le-a trebuit un an şi jumătate, după adoptarea legii, doar ca să găsească persoanele potrivite, să împartă între fracţiunile parlamentare cei care vor face parte din această comisie, iar ulterior să ne spună că nu au pârghii. O lege absolut nouă, într-un cadru de combatere a corupţiei, gândit pentru cinci ani de zile, ca după câţiva ani, trei ani de activitate, să ne spună: „Domnule, nu avem pârghii, nu ştim cum să lucrăm şi multe-multe alte lucruri.”

Europa Liberă: Ne amintim că, atunci când a început activitatea CNI, de fapt, au stat cu mâinile încrucişate, aşteptând să expire termenul de vacanţă pentru depunerea declaraţiilor de venit.

Igor Boțan: „În privinţa declaraţiilor de venit şi de interese este o istorie mult mai tristă. De fapt, înalţii demnitari din Republica Moldova din 2002 erau obligaţi să depună declaraţii, deputaţii trebuiau să o facă în Parlament. Şi ştim cum această comisie specială de colectare şi verificare a declaraţiilor a funcţionat – în fiecare an la termenul prevăzut, în luna februarie, anunţau că în starea materială şi în veniturile deputaţilor nu s-a schimbat nimic. Practic, acelaşi lucru a continuat şi după instituirea Comisiei Naţionale de Integritate, numai că aici formal înalţii demnitari trebuiau să prezinte aceste declaraţii, pe care comisia trebuia să le verifice. Comisia le verifica de lehamite, din punctul meu de vedere, pentru că, dacă presa dădea un semnal, ei se autosesizau şi efectuau aceste controale. Comisia nici măcar nu este în stare în termenele prevăzute de lege, în luna aprilie, să publice raportul de activitate, astfel încât cetăţenii să poată vedea cu ce se ocupă acest institut public susţinut financiar din banii contribuabililor.”

Europa Liberă: Spuneţi că instituţia a funcţionat de ochii lumii, ca să-i convingă pe partenerii de dezvoltare. Oare ei sunt atât de naivi?

Igor Boțan: „Nu sunt naivi partenerii noştri de dezvoltare. Ei au vrut, cu tot dinadinsul, să facă din Republica Moldova o istorie de succes. Au tratat Republica Moldova cu indulgenţă, pentru ca să se convingă că această abordare este absolut greşită. Pot să vă aduc un exemplu: coordonatorul actualei guvernări, pe când era membru al Parlamentului, depunea şi domnia sa declaraţie de venituri, de proprietate ş.a.m.d. A fost instituită şi o comisie specială în Parlament, care să încerce să afle: este proprietarul unor instituţii medii în Republica Moldova. Afirma că nu. Pentru ca ulterior, anul trecut, să aflăm că totuşi este şi totuşi controlează efectiv aceste instituţii. Acum Comisia Naţională de Integritate cum ar trebui într-o ţară normală să procedeze, în astfel de cazuri? Cazul s-a consumat şi acum aflăm de la ministrul Justiţiei că, în general, investigaţiile de presă nu vor mai fi luate în consideraţie. Dar ce trebuie să facă presa? Presa a dezvăluit că înalţi demnitari îşi evaluează cu sute de ori mai puţin, de exemplu, bunurile pe care le au în posesie. Ce să mai facă presa, dacă Comisia Naţională de Integritate spune: „Domnule, a fost o greşeală care poate fi iertată”? Care este vina presei în această situaţie, dacă sunt fapte confirmate, pe care le discută Comisia Naţională de Integritate şi decide că se poate greşi cu sute de ori la estimarea unor bunuri procurate Dumnezeu ştie din ce venituri, dacă nu din venituri sumbre sau dubioase? Dacă revenim la declaraţia ministrului Justiţiei, e bine să ai atitudine critică faţă de presă, dar trebuie să recunoşti franc că partidul din care faci parte şi coordonatorul guvernării controlează 80% din mass-media. Şi dacă ne spuneţi în public, domnule ministru, că „nu mai putem avea încredere în presă”, trebuie să subliniaţi: nu mai aveţi încredere în presă pentru că 80% din ea este controlată de o persoană care controlează şi guvernarea… Dacă aţi face astfel de declaraţii, toată lumea ar înţelege. Dar există presă care abia se înfiripează, dacă depune eforturi pentru a fi utilă bunului public, pentru a arăta că înalţii demnitari trăiesc din venituri care nu sunt declarate şi sunt dubioase, aceasta ar trebui să înţeleagă un ministru al Justiţiei şi toată societatea să fie de acord că presa independentă, mai ales cea de investigaţie, trebuie susţinută şi nu trebuie să i se taie aripile tocmai atunci când începe să aibă randament.”

Europa Liberă: Ministrul Justiţiei şi-a reconsiderat declaraţia precizând că totuşi unele articole ar putea servi drept motiv pentru cercetări întreprinse de noua viitoare agenţie care se va ocupa de integritatea demnitarilor.

Igor Boțan: „Domnul ministru ar face bine să discute mai mult cu presa. Admitem că este o persoană bine intenţionată, de aceea, trebuie să se întâlnească cu presa şi să discute care sunt problemele şi ce fel de argumente are atunci când critică presa, dar nu să vină cu învinuiri că presa s-a discreditat. Mai cu seamă că ştim că domnia sa, probabil, are şi un motiv personal, a trebuit să renunţe la un business de familie, pentru că a fost criticat de presă. Poate acesta este motivul. Trebuie să recunoaştem că un înalt demnitar cum este ministrul Justiţiei nu trebuie să facă gesturi de indulgenţă faţă de presă. Instituţia presei în ţara noastră trebuie tratată, metaforic vorbind, ca puterea a patria, ca un lucru absolut necesar, aşa cum este scris şi în Constituţia Statelor Unite ale Americii. De ce sunt Statele Unite ale Americii înfloritoare? Pentru că acolo presa într-adevăr este puternică prin activitatea sa, iar articolele care sunt bine argumentate şi investigaţiile jurnalistice au un efect benefic asupra societăţii.”

Europa Liberă: Cu atât mai mult că vorbeşte un reprezentant al instituţiei cu o încredere minimă, pe la coada topului. În fiecare barometru de opinie guvernarea are un loc destul de modest în comparaţie cu presa.

Igor Boțan: „Este adevărat. Şi domnului ministru al Justiţiei putem să-i amintim că anume presa a fost cea care în 2010 a ridicat problema politizării instituţiilor de drept şi de reglementare, pentru ca peste cinci ani de zile, peste şase ani de zile toată lumea să recunoască că este cel mai mare rău şi cea mai mare daună adusă Republicii Moldova. Acest lucru, subliniez, a fost scos în vileag şi dat publicităţii anume de presă, lucru care nu poate fi nicidecum desconsiderat.”

XS
SM
MD
LG