Linkuri accesibilitate

După 25 de ani de independenţă, suntem exact acolo de unde am pornit (Petru Grozavu/Ziarul de Gardă)


Moldova are nevoie de „un candidat care să unească” (Nicolae Negru/Ziarul Național).

Vitalie Călugăreanu scrie pentru DW„puterea încearcă să suprime presa care o critică”. Editorialul pornește de la o declarație a ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, că „presa nu mai este o sursă veridică de informare” şi că, din acest motiv, Autoritatea Naţională de Integritate nu se va mai putea sesiza din mass media pentru a iniția controale. Vitalie Călugăreanu crede însă că „reacţia oficialului moldovean a apărut după ce în ultimii ani, din cauza creşterii corupţiei la nivel de stat, în Republica Moldova au apărut mai multe echipe de jurnalişti de investigaţie, care dezvăluie săptămânal scheme de corupție. Autorul vine și cu un exemplu în acest sens, așa numitul „Landromat”, despre care presa a scris cum 20 de miliarde de dolari au fost spălați în perioada 2010 - 2014 prin băncile și sistemul judecătoresc moldovenesc. În corespondența lui Vitalie Călugăreanu pentru DW, veți găsi mai multe exemple de acțiuni ale autorităților în raport cu presa din ultima săptămână, pe care autorul le numește drept „atacuri concertate”.

Mold-street.com scrie despre războiul valutar din Transnistria și situația critică provocată de deficitul de valută în stânga Nistrului. Jurnaliștii notează că din cauza crizei de pe piața valutară, războiul politic dintre cele două grupări principale de la Tiraspol devine mai pronunțat. Scandalul a căpătat amploare după ce presa a publicat o înregistrare audio a discuțiilor avute de conducerea băncii republicane cu reprezentanții caselor de schimb valutar și ai băncilor, din care rezultă că în regiune ar exista valută, doar că nimeni nu vrea să o vândă la cursul oficial, fapt pentru care s-ar fi inventat problema devalorizării. Ca urmare, „opoziția locală, concentrată în jurul sovietului suprem local și grupului Sheriff, au acuzat autoritățile de trădare de patrie”.

După 25 de ani de independenţă, suntem exact acolo de unde am pornit, constată Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. Adică „tot în proteste, şi tot în Piaţa Marii Adunări Naţionale, aşa după cum începeam cu mai bine de 25 de ani în urmă, cerând guvernării ceea ce, în linii mari, ceream şi atunci: drepturi şi Moldova înapoi”. Petru Grozavu trece fugitiv în revistă guvernele și președinții din cei 25 de ani și evidențiază câteva cedări care, în opinia lui, ar fi subminat independența Republicii Moldova. „La un an de „domnie”, Lucinschi consimte, în scris, prezenţa militară rusă în Transnistria până la rezolvarea definitivă a problemei transnistrene”, sau „în 2003, comuniştii cedează Ucrainei, cu tot cu bunuri materiale, tronsonul de cale ferată Etulia-Reni, cu ieşire la Dunărea de Jos.” Pornind de la aceste exemple, Petru Grozavu se întreabă câți dintre foștii miniștri, premieri sau președinți, vor avea regrete pe 27 august?

În prag de alegeri prezidențiale, editorialistul Nicolae Negru crede că Moldova are nevoie de „un candidat care să unească” electoratul. Mai exact, scrie autorul, „e nevoie de un candidat din afara partidelor, cum ar fi un Eugen Doga sau un Vladimir Beșleagă”. Astfel de candidați, în opinia editorialistului, „ar putea întruni nu numai suportul unioniștilor de toate culorile, dar și a simpatizanților” mai multor formațiuni politice. Viitorul președinte, mai adaugă Nicolae Negru, n-ar trebui „să pornească orbește un război cu Parlamentul și Guvernul, să nu se fixeze pe ideea alegerilor parlamentare anticipate, ci să lucreze, perseverent, metodic, pentru dezoligarhizarea și democratizarea Republicii Moldova, dar și pentru realizarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană”, mai scrie Nicolae Negru în Ziarul Național.

Publicația online Moldnova.eu publică un comentariu semnat de Ion Mischevca, despre „(in)dependența socială” a Republicii Moldova. „Fenomenul migraționist reprezintă dovada incontestabilă a pauperizării populației și a pierderii sentimentului de protecție socială”, scrie autorul, în opinia căruia din cauza emigrării masive, „resimțim consecințe nefaste: familii destrămate, copii aflați în grija rudelor, insuficiența forței de muncă și lipsa personalului calificat în domeniul ocrotirii sănătății și în cel educațional”. Ion Mischevca face referire și la sistemul de pensionare, care „este aproape în exclusivitate asigurat din bugetul de stat”, și pentru că „fiecare al 4-lea cetățean este pensionar”, acest sistem este deja „o povară enormă pe seama populației apte de muncă”.

În cadrul unui proiect al Agenției de presă IPN, dedicat unui sfert de veac de independență, Gheorghe Erizanu, directorul Editurii Cartier, vorbește despre domeniul editorial. „În context, directorul editurii Cartier a menţionat că în primii ani piaţa de carte s-a deschis foarte tare, era imensă, se opera cu tiraje de 50 – 100 de mii de exemplare. Astăzi însă vorbim de tiraje de 300-500 de exemplare.” În opinia lui Gheroghe Erizanu, după 25 de ani de independență, cartea ocupă un loc periferic dacă vorbim despre prioritățile oamenilor. „Este periferică din cauză că am distrus şi nu am creat un sistem de valori, un sistem meritocratic în domeniul cărţii, al cunoştinţelor şi educaţiei”, a opinat directorul Editurii Cartier.

XS
SM
MD
LG