Linkuri accesibilitate

De unde a pornit şi unde a ajuns Republica Moldova după un sfert de veac de independenţă?


La sfîrșit de săptămână cu Valentina Ursu și invitații ei

Continuăm să vorbim la radio Europa Liberă despre o istorie de 25 de ani a unui stat dezbinat de interese, polemici şi strategii. La începutul anilor ’90 mulţi au aşteptat independenţa pentru lucruile să se schimbe în bine, să fie mai multă dreptate şi libertate. Dar alţii, din contra, aşa cum crede majoritatea populaţiei, au avut de câştigat prin şmecherii şi hoţii şi s-au căpătuit cu de toate. De unde a pornit şi unde a ajuns Republica Moldova după un sfert de veac de independenţă? Căutăm răspuns la acest sfârşit de săptămână.

Ziua Independenţei este sărbătoare naţională a Republicii Moldova, prin care se marchează adoptarea Declaraţiei de Independenţă la 27 august 1991. Ziua a fost aleasă şi pentru a coincide cu 27 august 1989, atunci când a avut loc prima mare adunare naţională, care a lansat dezideratul suveranităţii.

Valentina Ursu

Valentina Ursu

La ceas aniversar am discutat cu mai mulţi locuitori de la Sângerei, care spun că ţara se confruntă cu mari probleme social-economice, politice şi un exod masiv al populaţiei, precum şi cu o criză identitară.

„În 25 de ani ai independenţei Republicii Moldova a fost dezordine şi haos. Lucrurile frumoase s-au dărâmat, au apărut acelea care, practic, sunt nonvalori. Majoritatea populaţiei a rămas săracă, decepţionată şi fără încredere în viitorul nu al lor, dar al copiilor lor. Toţi au făcut abuz de votul de încredere al omului simplu şi nu s-au ţinut de cuvânt. Din contra, au folosit puterea, scaunul de conducere în folosul lor şi în detrimentul ţăranului.”

Europa Liberă: De ce alegătorul a călcat pe aceeaşi greblă? De ce nu a penalizat clasa politică care a promis şi promisiunea a rămas una deşartă?

„De la alegeri la alte alegeri oamenii au oferit şansă la alţii, care tot promiteau. Aceştia venind în funcţii, iarăşi, au dus în eroare populaţia şi nu s-au ţinut de cuvânt. Promisiunile au rămas deşarte, neîndeplinite.”

Europa Liberă: S-au compromis multe din intenţiile bune, dar lumea zice că nu ai pe cine alege, e un vot protestatar şi votează răul cel mai mic.

„Problema noastră, a poporului, este că nu avem noroc să alegem oameni care se ţin de cuvânt, sunt integri şi de valoare.”

Europa Liberă: Dar mai sunt persoane din acestea? Şi de ce nu apar la suprafaţă?

„Nu ştiu. Cred că scăparea noastră ar fi tinerii politicieni instruiţi peste hotare, care au înţeles care sunt valorile general-umane ale Occidentului. Şi dacă ar binevoi dumnealor să revină în ţară, să răsuflece mânicile şi să se apuce de lucru serios, adică să se jertfească.”

Europa Liberă: Şi dacă nu vin aceştia?

La Sângerei

La Sângerei

„Dacă nu vin, suntem sortiţi mincinoşilor, să ne facă promisiuni şi noi să dăm din cap şi să avem încredere. Oameni buni, avem o bucată de pământ de aur, este nevoie să diriguim ţara şi nevoile ţării, dar nu, pe de o parte, este legislaţia în vigoare, dar pe de altă parte, este activitatea la comandă a instituţiilor de stat. Ne bălăcim în sărăcie, în haos şi incertitudine pentru viitorul apropiat.”

„Copiii sunt duşi în depărtare, nu vin, am rămas singuri. E tare rău. Tare rău… Ne adaugă pensia cu şase lei. Eu îi dau pensia mea pe o lună de zile de o mie de lei, să vadă el dacă ar putea trăi cu dânsa.”

Europa Liberă: Cui i-o daţi? Dar veţi mai merge să votaţi, veţi alege?

„Ne vom duce. Cum să nu ne ducem? Sănătate să avem, bucurie.”

Europa Liberă: Pentru dumneavoastră aceşti 25 de ani de independenţă ce au însemnat?

„Nu s-a schimbat nimic în viaţa noastră.”

Europa Liberă: Ce aţi vrut să se schimbe?

„Să trăiască ţăranul mai bine, să aibă la piaţă unde vinde marfa lui. Oamenii sunt chinuiţi, vai de capul lor. Dacă s-ar mai schimba ceva, ar fi mai bine.”

Europa Liberă: Dar în 25 de ani dumneavoastră aţi votat pentru schimbare în bine.

„Şi ce folos? Care au ajuns în Parlament au promis multe de toate, dar pe urmă? Poate se va mai schimba ceva, vom alege un parlamentar bun, un preşedinte de ţară bun.”

Europa Liberă: Dacă v-ar fi votat pe dumneavoastră să ajungeţi în Parlament să faceţi legi sau în fruntea ţării, ce probleme aţi rezolva?

„Aş face condiţii pentru ţăran, să punem vii, să punem livezi mari din nou, cum au fost părinţii noştri şi au făcut.”

Europa Liberă: Pentru aceasta trebuie bani. De unde aţi lua bani?

„Dar care vin fondurile la noi în ţară unde se duc banii aceştia? Îi fură şi îi pun în buzunar. Procuratura Generală e slabă. Şi preşedintele ţării. Dacă era mai strict, nu fura nimeni, erau să-l pună pe unul azi la dubă, mâine pe altul. Și erau să se înveţe minte, nu era să se vâre să fure aşa de mult, un miliard. Un miliard să investească în ţara aceasta tot s-ar cunoaşte, s-ar face ceva.”

Europa Liberă: Vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

„Da, mă mândresc. Dar îmi pare rău că nu-s tânăr de ani, că m-aş duce şi eu după hotare, pe undeva.”

Europa Liberă: Dacă pleacă toată lumea, cine rămâne să facă viitorul zilei de mâine?

„Parlamentarii să rămână, care fură, care se ocupă cu prostiile.”

Europa Liberă: Ei atunci s-ar bucura.

„N-ar să se bucure, pentru că ei nu vor avea de unde să fure. Dacă nu vom fi noi şi nu vom munci noi, ei nu vor avea.”

Europa Liberă: Şi aşa Moldova e depopulată.

„Eu înţeleg, dar ce să-i faci? Aşa e.”

Europa Liberă: Dumneavoastră vă mândriţi că sunteţi cetăţean al Republicii Moldova?

„Da, mă mândresc. Neamul nostru e muncitor, dar nu e apărător, oamenii nu se pot apăra unul pe altul, se mănâncă unul cu altul.”

Europa Liberă: Şi în următorii 25 de ani Republica Moldova ca stat cum trebuie să arate?

„Să se scoale în picioare norodul.”

Europa Liberă: Trăieşte moldoveanul cu demnitate?

„Nu. El trăieşte cu: azi este, mâine nu. Copiii noştri şi nepoţii noştri fug din ţară. Eu am şase nepoţi, toţi s-au dus după graniţă.”

Europa Liberă: Unde sunt?

„În Italia, în Germania. Îl întreb: „De ce te duci?”. - „Dar ce, eu sunt prost să lucrez la pământ?”. „Dar eu cum muncesc?”. - „Apu mata în pământ lucrezi şi în pământ ai să te duci. Dar eu vreau o viaţă mai uşoară’.”

Europa Liberă: În 25 de ani de independenţă ce a fost bine şi ce a fost rău în Republica Moldova?

„Bine a fost că un pic s-a dat drumul la gura moldovenilor, dar rău că a rămas lumea mai mult fără lucru, nedreptăţită, chiar umilită, la culme. De când Plahotniuc a intrat de acum cu bine la putere, a fost închisă din nou gura. Şi acum, cu toate posturile acestea de televiziune, pe care le-a acaparat el, prosteşte cu totul lumea.”

Europa Liberă: Cine va face viitorul acestui stat? Cum se va face?

„Noi trebuie să-l facem.”

Europa Liberă: Cum?

„Să ne trezim, să deschidem ochii şi urechile, să gândim, atunci când alegem. Ar trebui să fie mai activi cei din partidele de opoziţie, partidele de dreapta să se unească, să rezolvăm o problemă – înlăturarea de la putere a lui Plahotniuc şi a partidelor de hoţi. Că vedem bine că şi Ghimpu, şi neafiliaţii, foşti comunişti, au făcut front comun. Numai unindu-ne împreună, vom putea să rezolvăm o problemă, pe urmă rezolvăm şi celelalte probleme. Asta e, corupţia nu o putem rezolva şi sărăcia, fără ca să îi înlăturăm pe dânşii de la putere, că ei sunt mama corupţiei, la conducere toţi sunt corupţi. De aceasta ei se tem ca de foc, mai ales de Platforma DA.”

Europa Liberă: Ce a fost bine şi ce a fost rău în 25 de ani?

„Nimic bun. Pentru că noi veşnic suntem dependenţi de Kremlin. Republica Moldova pentru Moscova e un pod de trecere la Balcani. Ţările Baltice au scăpat şi spun mulţumesc Europei. Dacă am intra în Uniunea Europeană, noi vom trăi ca europenii, am prinde la minte.”

Europa Liberă: Chiar aici, la piaţa de la Sângerei, am întâlnit lume care zicea că ar fi mai bine dacă Moldova s-ar apropia de Uniunea Vamală dominată de Rusia lui Putin.

„Aceasta e o utopie. Imperiul rus acum se numeşte imperiul lui Putin.”

Europa Liberă: Să vorbim despre Republica Moldova şi problemele acestui stat. Atunci, la începuturi, în ’91, cum v-aţi închipuit că va arăta Moldova peste 25 de ani?

„Eu am ştiut dinainte că Moldova nu supravieţuieşte fără cineva din exterior.”

Europa Liberă: În 25 de ani statul a existat, este recunoscut de Organizaţia Naţiunilor Unite.

„Ce folos că e recunoscut? El trăieşte pe baza banilor străini.”

Europa Liberă: Au fost preşedinţi, guverne, parlamente.

„Dar preşedinţii şi guvernele de cine au fost puşi? Nu tot de Kremlin?”

Europa Liberă: Eu fost aleşi de votul cetăţeanului.

„Banul a hotărât tot. Şi în timpul de faţă tot aşa banul hotărăşte.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră sunteţi mândru că sunteţi cetăţean al Moldovei?

„Nu mă mândresc cu nimic. Umblu la piaţă şi câştig pentru existenţă. Banii pe care cândva i-am avut, şi i-am avut mulţi, am rămas într-o seară „călare pe băţ de răsărită” şi acela putred.”

Europa Liberă: Ce probleme macină statalitatea Republicii Moldova?

„Să ne dea pace să trăim cu adevărat independenţi. Dar noi nu suntem independenţi. Parlamentarii aceştia îşi cumpără locurile acolo. Imunitatea parlamentară tare mare rol joacă. Dacă ar fi scoasă de pe arena politică a statului acesta moldav, care se numeşte Republica Moldova... Ce fel de republică? O fâşie de pământ, populaţia dusă cât lumea şi porăie în alte părţi. Tot se vinde şi se cumpără, absolut tot. Dar justiţia, în limba rusă: „Деньги решают все”. Aceasta pot să o zic şi în faţa la sute de oameni care spun: „Dacă spui aşa, noi pe tine te împuşcăm”. Sunt de acord, eu tot timpul spun numai adevărul.”

Europa Liberă: Dacă dumneavoastră aţi fi în fruntea Moldovei, de unde aţi începe să faceţi ordine, ce probleme aţi rezolva?

„Aş reeduca mentalitatea oamenilor, voturile să nu fie din partea partidelor, două-trei persoane să fie din fiecare partid, restul să fie aleşi din popor. Atunci corupţia s-ar micşora. Şi, totuşi, pe un timp oarecare, pentru că, din nou, banul hotărăşte peste tot locul tot.”

Europa Liberă: Pe 27 august veţi sărbători independenţa?

„Eu niciodată nu sărbătoresc nimic. Pentru că aceasta nu e independenţă. Independenţă va fi atunci când va fi na samom dele independenţă.”

„Am şi uitat că Moldova e independentă. Că nu prea depinde de noi, ce vrea rusul aceea face, ce vrea americanul aceea face. Inteligenţimea a plecat din ţară. Şi la conducerea ţării sunt nişte bandiţi care luptă între dânşii pentru putere, se bagă la închisoare, se scot, dar sunt aceiaşi bandiţi. Dacă ar fi un gospodar care să aibă interes de a face ceva pentru ţară, nu pentru buzunarul propriu, ar fi în ţară cum trebuie. Dar ei sunt pentru buzunarul propriu, pentru castele, se gândesc tot să fure, să fure şi să fure.”

Europa Liberă: Goana aceasta după avere când a început? De ce toată lumea vrea mulţi bani, pune preţ pe material atât de mult?

„Goana acesta a început după ce am ieşit din Uniunea Sovietică, când lumea a dat de gustul banilor, a mai uitat de soveste. Acum multă lume se duce la biserică, dar creştini sunt puţini. Merg la biserică, dar sunt mai departe de Dumnezeu.”

Europa Liberă: De ce s-au inversat valorile?

„Se vinde şi sufletul şi votul, pentru bani tot se vinde.”

Europa Liberă: Şi în următorii 25 de ani ce viitor va avea Republica Moldova?

„Să vă spun drept, nici închipuire nu am. Muncesc după hotare, mă duc, vin, sunt nevoit să mă duc. Cineva zice că în Moldova nu e de lucru. Este de lucru, dar se plăteşte foarte puţin, cu salariul de aici de azi te mănâncă „câinii”, nu poţi să rezişti. Preţurile sunt scumpe, la tot ce trebuie, principalul, gaz, lumină, încălzire pe iarnă, bani mulţi trebuie.”

Europa Liberă: Pot fi schimbate lucrurile în bine? Cine ar fi astăzi în stare să schimbe situaţia din rău în bine? Pentru că lumea vorbeşte că Moldova e pe muchie de prăpastie, a mai rămas un pas şi lucrurile pot fi şi mai urâte.

„Da, lucrurile pot fi şi mai urâte. Armata rusească e pe teritoriul nostru, în Tiraspol fac antrenament şi, Doamne fereşte, să nu apară un conflict şi aici, ca în Ucraina. Doamne fereşte, poate să se întâmple şi aşa ceva la noi în ţară.”

Europa Liberă: E geopolitica în joc. Dar dacă vorbim de sărăcie, care poate fi transformată în avuţie, din neîncredere în încredere, ce trebuie să se întâmple?

„Trebuie lumea să fie mai aproape de Dumnezeu. Porunca aceasta a lui Dumnezeu – nu fura. Ce înseamnă a nu fura? Nu înseamnă numai să nu te duci noaptea să furi, dar a nu da o datorie la timp cuiva pe care ai să o dai, tot e un furt, a nu achita impozite faţă de stat tot e un furt. Şi vă închipuiţi că într-o zi toţi antreprenorii noştri încep a achita impozite corect. Timp de vreo trei-patru ani, la noi în ţară atâtea încasări la buget vor fi, că nu vom şti ce să facem cu banii. Ne mai trebuie, bineînţeles, şi o conducere care să se gândească cu capul.”

Europa Liberă: Conducerea aceasta o aleg tot cetăţenii acestui stat.

„Da. Dacă o votăm, dar în realitate nu avem pentru cine. Slavă Domnului, la Sângerei, şi în orăşel, şi în raion, avem o conducere care face faţă.”

Europa Liberă: Cum se identifică persoanele care merită să ajungă în fruntea statului, în fruntea instituţiilor ţării?

„Ar trebui după faptele pe care le-au făcut pentru ţară. Dar la noi întâi au furat şi acum din banii pe care i-au furat dau câte trei bănuţi la femei gravide, la necăjiţi şi filmează, fotografiază şi arată la televizor, pe internet că „uite, noi facem aşa”. Bineînţeles, din miliardele furate doi bănuţi nici nu simţi. Ne trebuie oameni deştepţi, competenţi, care vor să facă ceva pentru ţară, dar nu am încredere în nimeni. Rămânem dependenţi de cei care ne guvernează şi cei care ne amăgesc şi fac ce vor. Când i-a scos Dumnezeu pe evrei din Egipt, 40 de ani i-a purtat prin pustiu. De ce? Ca să moară acei care erau la conducere şi să vină cineva nou, care nu mai sunt aşa corupţi, să vină cu idei, cu gânduri noi pentru a face ceva nou. Aşa şi aici.”

Europa Liberă: Au trecut 25, mai trebuie să treacă încă 15 ani?

„Încă vreo 25 mai trebuie şi, poate, va veni cineva la conducere care într-adevăr să facă.”

Europa Liberă: Dar până atunci ce fac cetăţenii?

„Aşa şi vor face cetăţenii: care au furat – vor fura și care a muncit – va munci. Vorbea ceea, celor ce muncesc de crapă le-om mai da câte o sapă…”

*

La începutul anilor ’90 Uniunea Sovietică se dezintegra, rând pe rând, republicile unionale îşi declarau suveranitatea, ulterior şi independenţa, croindu-şi cale către desprinderea de URSS. Istoricul Valeriu Paşa deplânge situaţia în care s-a pomenit Moldova în comparaţie cu alte state fost comuniste.

Valeriu Pașa: „Dacă să comparăm cu alte state la fel de tinere sau cele care şi-au recuperat fie independenţa, fie libertatea de regimuri totalitare, aproximativ acum 25 de ani, sigur că stăm mult mai prost decât foarte multă lume din regiunea noastră.”

Europa Liberă: Ce a încurcat sau cine a încurcat statul să se dezvolte asemeni altor ţări care au avut acelaşi trecut istoric, ieşind din fosta URSS?

Valeriu Pașa

Valeriu Pașa

Valeriu Pașa: „Ne-a lipsit foarte mult o educaţie bună, o cultură mai ridicată, în special cultura participării civice, implicării. Vina o purtăm pentru lucrurile proaste care ni s-au întâmplat tot noi, cetăţenii, în mare măsură, pentru lipsa de implicare la timp, pentru lipsa de activism civic, politic, pentru lipsa de spirit antreprenorial, pentru lipsă de corectitudine. Chiar ne lipsesc nişte valori în societatea noastră. Şi ce ne lipseşte cel mai mult este o idee care să ne unească, care să fie un punct de legătură pentru toată lumea, indiferent de opţiunile pe care le are religioase, etnice, geopolitice ş.a.m.d. Ar trebui să avem acea aşa-numită idee naţională, e un lucru strict necesar.”

Europa Liberă: Tot mai multă lume îşi pune întrebarea: a fi sau a nu fi statul Republica Moldova… Şi aceasta apare în urma dezbinării societăţii, pentru că o parte din populaţie vrea ca Moldova să se apropie de Uniunea Vamală dominată de Rusia lui Vladimir Putin, alţii vor ca Moldova să se apropie şi mai mult de Uniunea Europeană, să ajungă chiar membru al Uniunii Europene. A apărut şi alt curent, care insistă pe ideea unionistă. Când e racul, broasca şi o ştiucă, e greu să crezi că o idee naţională poate fi identificată.

Valeriu Pașa: „Absolut. Şi se înlocuiesc nişte valori cu lucruri inventate. Opţiunile acestea geopolitice nu se exclud neapărat una pe alta, au dreptul la viaţă, într-o oarecare măsură, fiecare dintre ele. Dar dincolo de această dezbinare pe un criteriu absolut fals, care chiar nu ţine de viaţa noastră şi nu ne ajută să facem viaţa noastră mai bună în fiecare zi, în funcție de faptul că vrem cu Rusia sau vrem să fim parte componentă a statului român. Dincolo de aceasta, ar trebui să ne batem capul, în primul rând, pentru o calitate bună a vieţii, iar apoi, reieşind din nişte circumstanţe sănătoase, să facem alegerea: rămânem independenţi, mergem la Est, la Vest, ne unim cu România. Oamenii au argumente, dar, în mare măsură, această dezbatere eu o consider una absolut falsă, impusă, pentru a deturna atenţia societăţii de la lucruri cu adevărat importante, cum ar fi să ne construim o viaţă de calitate, să avem o justiţie adevărată, să avem bani, la urma urmei, să trăim bine, să avem familii bune.”

Europa Liberă: Alegătorul şi-a dat votul pentru politicienii care în aceşti 25 de ani aceasta au şi promis: trai avut, viaţă decentă.

Valeriu Pașa: „Alegătorul şi-a dat votul în aceşti 25 de ani pentru acei oameni cărora nu le-a fost ruşine să facă politică. Pentru că chiar am avut această discuţie cu mai multă lume, care a spus: „95% dintre moldoveni cumva le este greaţă să facă politică”. Zic: „Da. Dar ştiţi care e problema? Că sunt alte 5% care sunt foarte ok cu faptul că politica în Republica Moldova e plină de mizerie, de murdărie, de corupţie”. Şi aceşti 5%, care acceptă, pentru care sunt o normalitate lucrurile pe care 95% le considerăm absolut urâte, ei le acceptă şi fac astfel de politică. Iar ceilalţi 95% aleg din aceştia 5% care îi amăgesc cu tot felul de slogane false – „Mâine cu Rusia”, „Mâine cu România”, „Salarii sau pensii de 500 de euro” sau stabilităţi şi alte tâmpenii. Dar alegem până la urmă din acei 5%, cărora nu le este ruşine, gradul lor de dezvoltare morală le permite să facă astfel de politică, bazată pe minciună. Oameni ies şi absolut conştient mint, ei singuri nu cred în ceea ce spun. Ei, de fapt, au o singură orientare ideologică, lipsesc partide ideologice, ei toţi au o singură ideologie – hoţia, să preia fluxuri financiare, să se ocupe de corupţie, să ia paraîndărături, să fure banul public, să facă trafic de influenţă, să acopere scheme de contrabandă, tot felul de criminalitate organizată. Am ajuns un fel de groapă de gunoi a Europei, unde se spală bani, apărem în tot felul de scheme internaţionale dubioase legate ori de spălări de miliarde, ori se fură cu miliardul direct din rezervele valutare ale ţării. Suntem ţară generatoare de instabilitate, trec pe aici banii ai tot felul de politicieni dubioşi de peste hotare, suntem în scheme de contrabandă și chiar de producţie de tot felul de anabolizante, droguri, trafic de fiinţe umane, am fost una dintre sursele principale pentru toată lumea zeci de ani, acoperim tot felul de criminali internaţionali, livrăm hoţi în lege. Doamne fereşte. Din păcate, nu suntem buricul pământului la invenţii, la cultură, la literatură, la un sistem politic de excepţie, la nişte politici publice model. La aceasta nu suntem model, dar la hoţie şi la criminalitate parcă suntem genii lumii...”

Europa Liberă: Cum apare această clasă politică care s-ar gândi la interesul statului, la interesul cetăţeanului, care ar pune drept prioritate grijile, preocupările omului?

Valeriu Pașa: „Atunci când vom depăşi acest dispreţ faţă de a face politică şi vor veni oameni, care vor fi conştienţi că, dacă nu se implică ei cu ideile şi cu atitudinea lor corectă, vor veni, iarăşi, nişte hoţi şi vor prelua controlul politic al statului.”

Europa Liberă: Dar de ce atât de greu vin oamenii care merită să cârmuiască această ţară, să fie în fruntea executivului, Legislativului?

Valeriu Pașa: „De la prea multă educaţie. Sunt oameni corecţi, sunt oameni bine educaţi, morali.”

Europa Liberă: Şi ei acceptă să fie guvernaţi de cei care sunt mai puţini morali?

Valeriu Pașa: „Aceasta şi e problema. În loc să conştientizeze pericolul și să spună: „Eu sunt un om corect, am nişte principii sănătoase în viaţă, eu mă implic”, din contra: „Eu nu mă bag acolo, că acolo voi fi un fel de cioară albă, dar toţi sunt nişte hoţi, mă voi întorloca cu dânşii şi mă voi strica şi eu”. Adevărat este că am putea spune despre asemenea exemple, când au venit oameni parcă buni, corecţi, au intrat în jocul acesta şi din „Mesia” societăţii moldoveneşti s-au transformat în cei mai detestaţi şi corupţi politicieni. Avem şi exemplul acesta că într-adevăr puterea îi strică pe oameni, contactul cu aceste personaje dubioase îi atrage în tot felul de scheme. Chiar avem nevoie de lideri adevăraţi, care să fie susţinuţi. Nu toată lumea poate fi lider, dar atunci când observaţi alături persoane în sat, într-un colectiv, tineri, bătrâni, nu contează, oameni morali, corecţi, aceasta trebuie să facem, să-i stimulăm să facă politică. Şi atunci chiar vom putea ceva să schimbăm.”

Europa Liberă: Miza că tinerii sunt viitorul Republicii Moldova, miza că tinerii pot schimba situaţia în bine nu este exagerată? Pentru că şi în ’91 aşteptările, se zice, ar fi fost exagerate şi de aceasta s-a bătut pasul pe loc sau s-a făcut un pas înainte şi doi înapoi.

Valeriu Pașa: „Dacă vom analiza fiecare exemplu, vom vedea că, de fapt, nu a funcţionat această paradigmă că vin nişte tineri, cei care nu au fost implicaţi şi aceştia vor schimba lucrurile. Aşa-numiţii tineri, care erau atunci, sau au fost influenţaţi sau au venit direct din tot felul de nomenclatură sovietică, comunistă.”

Europa Liberă: Dar şi tinerii se convertesc uşor la ambiţiile celor care guvernează.

Valeriu Pașa: „Absolut. Avem exemplul clasic primarul de Chişinău Dorin Chirtoacă, toată lumea îl credea adevăratul salvator al Republicii Moldova – corect, tânăr, educat, cu nişte principii sănătoase. Dar, de fapt, lumea bătea clopotele: „Vedeţi că stă moşul acesta în spate, care îl va strica”. Şi oamenii aceştia care erau consideraţi un fel de cârcotaşi au avut perfectă dreptate. Alţii, care: „Staţi, o fi Filat mare prim-ministru, încearcă să facă, dar vedeţi că are în spate şi scheme de contrabandă şi tot felul de implicări, şi privatizări dubioase”. - „Ei, nu, că face treabă”. Lucrurile s-au văzut până la urmă, în ce a participat. De ceilalţi nici nu mai zic. Lucrurile trebuie făcute pe bune, nu cu jumătăţi de măsură, nu trebuie să ne amăgim, nu trebuie să ne minţim că hai să nu-i criticăm, să nu zicem, că sunt de ai noştri: „O fi având el păcate, dar vezi că totuși e de al nostru şi va face”. Aceasta e marea greşeală. Alegătorul, societatea civilă, mass-media trebuie să fie extrem de exigenţi, nu trebuie să existe compromisuri cu propria conştiinţă. Atunci când ştii că are acesta nişte schelete în dulap, nu laşi aşa, o zici pe faţă. Aşa se curăţă clasa politică, altfel nu poate să apară alta nouă.”

Europa Liberă: Sondajele de opinie arată că cetăţenii au pierdut încrederea în instituţiile statului, în clasa politică. Statul are viitor cu asemenea constatări?

Valeriu Pașa: „S-ar putea. Şi eu gândesc câteodată că ar fi o soluţie foarte simplă acea unire cu o Românie europeană, modernă, membră NATO, cu justiţie funcţională. Nu ştiu dacă are acolo cineva nevoie de balastul să-şi tragă toţi criminalii de aici şi să-i introducă în sistemul statului românesc. Nu ştiu dacă are nevoie cineva acolo de noi în halul în care suntem. În genere, nu ştiu dacă are cineva nevoie de noi oriunde în Est, în Vest. Suntem foarte comozi pentru criminali şi vedem că prin Moldova se fac tot felul de scheme criminale şi din România, şi din Rusia, şi din Vest, spălări de bani, suntem exportatori de insecuritate... Deci, poziţia aceasta în „aer” a Republicii Moldova convine foarte multor minţi criminale în toată lumea.”

Europa Liberă: Ca cetăţean al Republicii Moldova, cu ce se mândreşte Valeriu Pașa?

Valeriu Pașa: „Nu pot spune că am multe lucruri cu care mă mândresc. 25 de ani e o vârstă. Și pentru mine 25 de ani, acum cinci ani, a fost o vârstă la care am reconsiderat, sunt istoric de meserie, şi pentru mine a fost un fel de criză de o anumită vârstă, atunci când conştientizezi că vârsta ta, măcar şi în sferturi, dar poate fi deja măsurată în secole, cumva îţi schimbi optica. Pentru mine a fost vârsta la care mi-am făcut anumite reconsiderări, mi-am făcut anumite planuri. Cu unele stau bine mersi, am familie, am un copil, sunt fericit din acest punct de vedere. Cu unele sunt în întârziere mare. Ce am decis pentru mine este să nu fiu indiferent, să încerc să rezist la maximum, să nu abandonez, să nu plec.”

Europa Liberă: Şi sentimentul de mândrie la ce se reduce?

Valeriu Pașa: „Sunt 25 de ani, aşa cum sunt, cu toate relele, chiar iubesc ţara aceasta aşa cum e. E un fel de patriotism care acum e bazat mai mult pe părere de rău, decât pe mândrie că uite cine suntem noi toţi împreună. Dar trebuie să facem ceva în continuare.”

*

30 de ani a activat în politica învăţământului şi crede că aceasta rămâne una dintre cele mai importante politici dintr-o societate în tranziţie. Deputată în Parlament pe lista PPCD în anii 2005-2009, Zoia Jalbă compară Moldova cu un june rătăcit.

Zoia Jalbă

Zoia Jalbă

Zoia Jalbă: „Aceşti 25 de ani au fost grei. Statul Republica Moldova l-aş compara cu un tânăr care a ajuns astăzi la 25 de ani. Şi acest tânăr, dacă a trecut prin sistemul educaţional de la noi, ciclul „primar” l-a făcut bine, probabil, din motivul că a avut impulsul acesta al deşteptării naţionale din anii ’89-’90 şi a avut un avânt care l-a încurajat foarte mult ca să înveţe bine la şcoală.”

Europa Liberă: Şi mai departe treapta „gimnazială” şi cea „liceală”?

Zoia Jalbă: „Mai târziu a început să şchiopăteze.”

Europa Liberă: De ce s-a împiedicat? Unde s-a împiedicat?

Zoia Jalbă: „Cu toate necazurile care au fost și anterior, prima piedică o văd atunci când a fost ales cel de al doilea preşedinte al Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Anul 1996.

Zoia Jalbă: „Da. A fost un an foarte complicat, atunci lucram în gimnaziu la Orhei. Eram un colectiv foarte avangardist. Și, odată cu alegerea celui de al doilea preşedinte al Republicii Moldova, ni s-a părut nouă atunci că noi, de fapt, nu vom merge înainte cu ceea ce am pornit. Lucrurile au început să meargă rău, „tânărul” acesta a văzut că se mai poate de chiulit.”

Europa Liberă: „Tânărul” Republica Moldova.

Zoia Jalbă: „Da, „tânărul” Republica Moldova. Ajungând pe la studiile „liceale”, la „universitate”, a văzut că se poate de plătit nişte „examene”. Şi uitaţi-vă că a ajuns la vârsta aceasta de 25 de ani, am impresia că nu e pregătit şi nu ştie încotro să o ia acest „tânăr”. Este mereu într-o dilemă, este mereu într-o nesiguranţă de sine, poate, nici pregătit foarte bine nu este, pentru că aşa au fost etapele.”

Europa Liberă: Cetăţenii plasează toată responsabilitatea pe umerii clasei politice. Să vorbim despre actul guvernării. Cât de eficient a fost el, pe parcursul acestui sfert de secol de independenţă?

Zoia Jalbă: „Cu siguranţă că de situaţia din Republica Moldova sunt responsabili politicienii, ei sunt cei care trebuie să elaboreze politicile pentru cetăţeni. Republica Moldova, de fapt, ca stat a fost creată artificial, pentru că aici, în teritoriul dintre Prut şi Nistru, mereu s-a tras la stânga şi la dreapta. În Republica Moldova mereu au existat şi există forţe care trag spre Est şi alte forţe care trag spre Vest.”

Europa Liberă: Acelaşi lucru pot să-l spună şi ucrainenii despre statul lor, şi georgienii.

Zoia Jalbă: „Şi ucrainenii, şi alte ţări care au fost în lagărul socialist. Da, este adevărat, dar mă refer la Republica Moldova, pentru că eu aici trăiesc şi sigur că aş vrea să o văd foarte frumoasă şi prosperă.”

Europa Liberă: Dacă cei de la guvernare ar fi avut girul cetăţenilor să ducă Republica Moldova pe o singură cale, credeţi că lucrurile arătau altfel?

Zoia Jalbă: „Cu siguranţă.”

Europa Liberă: O parte vor şi se uită cu ochi buni la parcursul european. Alţii, din contra, cred că împreună cu Rusia lui Putin Moldovei îi va fi mult mai bine în Uniunea Euroasiatică, în Uniunea Vamală.

Zoia Jalbă: „Eu vreau să vă spun că, dacă, odată cu crearea statului Republica Moldova, ar fi trecut patru, cinci, şase ani şi în viaţa de zi cu zi a cetăţeanului ar fi apărut o bunăstare, dacă din an în an dezvoltarea economică a Republicii Moldova urca, nu stagna sau nu cobora, aşa cum face de obicei, sigur că cetăţeanul era mulţumit şi mergea după clasa politică. Având în vedere situaţia geopolitică pe care o avem, forţele politice, care sunt de orientare pro-estică, nu aduc niciun beneficiu, nu vin cu proiecte, nu vin cu ridicarea economiei.”

Europa Liberă: Dar alţi semeni ai dumneavoastră cred cu totul altfel.

Zoia Jalbă: „Da, este adevărat.”

Europa Liberă: Cred că, din moment ce resursele energetice sunt furnizate de Rusia pentru Republica Moldova, piaţa tradiţională pentru producţia Moldovei rămâne a fi piaţa Rusiei...

Zoia Jalbă: „Populaţiei Republicii Moldova, cetăţenilor noştri, marii majorități, sau nu ştiu cum să mă exprim ca să nu-i ofensez, nu le place să citească, nu le place să se informeze, vorbesc din auzite, că „mi-a spus mama”. Eu aveam aceste discuţii şi copiii în liceu, când lucram, şi anume copiii care nu prea se dădeau la carte nu recunoşteau ceea ce le sugeram, doar nu puteam să le impun. El îmi spunea: „Dar mie mama mi-a spus că atunci a fost mai bine”. Sigur că erau foarte mulţi copiii care înţelegeau despre ce vorbesc. Dar societatea moldovenească este aşa cum o avem noi, este foarte manipulată, nu se prea trage la carte. Şi lucrul acesta doare foarte mult, pentru că, dacă era o societate foarte bine pregătită, cu siguranţă, clasa politică nu ajungea la ceea ce s-a ajuns acum, la sărăcia Republicii Moldova… Poate eram şi noi o republică în rând cu lumea, în rând cu Ţările Baltice, în rând cu alte popoare, care s-au determinat atunci, în ’89. Și acum sunt ţări prospere, cu salarii mari, cu pensii mari şi multe alte lucruri.”

Europa Liberă: Vedeţi cumva o idee care ar consolida societatea Republicii Moldova atât de divizată? Şi mai e posibil, după 25 de ani, să se găsească lideri politici sau acel lider naţional despre care se vorbeşte, care ar putea să solidarizeze cetăţenii Republicii Moldova, să facă această armonie, indiferent de etnie, de culoare politică, toată lumea să lupte pentru acelaşi ideal?

Zoia Jalbă: „Există această posibilitate. Chiar atunci când am fost eu în Parlament, în 2005-2009, lupta principală era lupta cu comunismul, nu cu comuniştii, niciodată eu nu am luptat cu comuniştii. Ne doream foarte mult să răsturnăm această ideologie, pentru a crea o altă ideologie, europeană, care să fie pentru om. Această ideologie noi am cam pus-o la perete, dar au apărut alte lucruri, mă refer la faptul că acest stat a fost luat în mâinile lor de un grup de oameni foarte bogaţi. Şi eu nu sunt împotrivă ca la conducerea statului să fie un om bogat, dar aceştia, dacă au bani, căci tot de pe spatele acestui popor au făcut aceşti bani, ei ar trebui acum, dacă au aceşti bani, să-i pună în dezvoltarea economică, în agricultură. Adică, să pună accentul pe dezvoltarea propriului popor.”

Europa Liberă: Guvernanţii niciodată nu au recunoscut că ei ar reprezenta aşa-zisa oligarhie.

Zoia Jalbă: „Atunci când lipseşte bunul simţ şi la un om sărac, şi la unul bogat, nu putem să-l facem noi să aibă bunul simţ. Vine de la Dumnezeu acest bun simţ, de la educaţia din familie, de la faptul, cum ne spunea mama, că aceasta se poate, dar aceasta nu e frumos ş.a.m.d. Şi aşa se dezvoltă civic un cetăţean care are o responsabilitate în faţa funcţiei pe care o deţine, o responsabilitate în faţa oamenilor care l-au ales.”

Europa Liberă: Zoia Jalbă a fost şi ea sluga poporului, deputată în Parlamentul Republicii Moldova.

Zoia Jalbă: „Da, am fost.”

Europa Liberă: Pe cât de just este acest calificativ care se atribuie astăzi deputaţilor? Sunt ei chiar slugile poporului?

Zoia Jalbă: „Unii sunt slugi, dar unii sunt doar aleşi. A fi slugă înseamnă a sluji poporului. Dar dacă te-au ales şi tu ai ajuns acolo sus şi nu mai faci nimic pentru acest popor, trebuie să ai bunul simţ să pleci de acolo, să-ţi găseşti nişa ta şi să nu încurci la dezvoltarea statului.”

Europa Liberă: Persoanele cele mai blamate sunt deputaţii din Parlament. Oriunde ajung cu microfonul Europei Libere, atunci când discut cu omul de la firul ierbii, el nu are încredere în parlamentari.

Zoia Jalbă: „Absolut. Pentru că instituţia corespunzătoare s-a compromis totalmente.”

Europa Liberă: Cum s-a compromis?

Zoia Jalbă: „S-a compromis prin comportament, prin traseism, este o plecare de interese. Şi acolo unde interesul poartă fesul, nu mai poţi vorbi de bun simţ, de cinste, de sinceritate.”

Europa Liberă: Dar cum s-a ajuns ca un deputat să se vândă? E comparabil cu votul care se cumpără de la cetăţean?

Zoia Jalbă: „Mai e ceva. Persoana, care are verticalitate, care nu răspunde la aceste provocări, nu mai este primită în niciun cerc nici politic nici de un fel, nici de altul, nici de celălalt.”

Europa Liberă: Dar accentul se pune pe calităţile morale ale politicianului.

Zoia Jalbă: „Teoretic.”

Europa Liberă: Paradox.

Zoia Jalbă: „Paradox. Şi în cazul în care nu poţi intra într-o horă, că îţi este greaţă de ea, te dai la o parte şi lupţi de unul singur, prin capacitatea ta de a fi. Pentru că eu am rămas aceeaşi Zoia Jalbă care eram în şcoală, cu dragoste faţă de acest pământ, cu durere în suflet că nu progresăm şi noi ca în alte ţări. Și voi lupta în continuare aşa cum pot, prin copii, prin promovarea valorilor pentru că cel mai mare judecător este Dumnezeu...”

Europa Liberă: Dar aveţi o lămurire la faptul că oamenii care ar putea fi modele în societate, oamenii despre care se vorbeşte de bine, ei nu acceptă să se implice în politică şi atunci locul e lăsat pentru cei despre care lumea zice că sunt compromişi?

Zoia Jalbă: „Aşa este. Dar mai e ceva. Oamenii de calitate nu se prea propun la funcţii înalte, iar dacă se propun, se face doar de ochii cetăţenilor, că am avut aşa exemple. A fost propus şi pe urmă că, chipurile, nu a trecut, că nu ştiu ce, tot este o farsă politică şi aceasta şi mă deranjează la culme. Pentru că trebuie, odată şi odată, să se înţeleagă că unui om nu-i mai trebuie chiar aşa de mult. Pentru mine valorile acestea morale au un preţ foarte înalt. Poate pentru unii nu au acest preţ sau ei nici nu se gândesc la el. Şi atunci eu îmi permit să spun că, dacă mai ai ceva moralitate în tine, trebuie să cedezi nişte lucruri. Nu vreau să arăt cu degetul, dar sunt persoane în Parlament de la tinereţe şi demult au ieşit la pensie şi tot sunt în Parlament. Cum cetăţenii Republicii Moldova să aibă dragoste faţă de ei, să aibă respect, stimă? Paradoxul din Republica Moldova se mărgineşte la două lucruri: lipsa bunului simţ şi a moralităţii şi slujirea... Ori slujeşti valorilor poporului tău, ori îţi faci nişte interese personale şi slujeşti cui vrei, măcar şi celui rău, doar ca să-ţi realizezi nişte lucruri personale.”

Europa Liberă: Ce trebuie să se întâmple aici ca lumea să recâştige încredere?

Zoia Jalbă: „Trebuie să se producă o explozie politică. Pentru că oamenii, neavând încredere în clasa politică, nu-i mai suferă şi strigă în continuare că nu vor ieşi la alegeri, că nu-i vor alege, că nu-i susţin. Iar jocurile politice care se fac – crearea de partide, subpartide, minipartide – tot la explozia aceasta duc. Ceva trebuie să se întâmple în domeniul politic.”

Europa Liberă: „Ceva” ce?

Zoia Jalbă: „Să dispară unele partide, să vină altele care sunt mai credibile pentru populaţie. Din istorie cunoaştem că orice imperiu, oricât de puternic a fost, la un anumit moment, neapărat a căzut. Și imperiul pe care îl avem în Republica Moldova sunt sigură că va cădea.”

Europa Liberă: Atunci, în ’91, v-aţi gândit că un stat mic poate să se confrunte cu atâtea probleme mari?

Zoia Jalbă: „Mă doare sufletul că, după ce am reuşit să obţinem, multe lucruri, pentru că am şi acum prieteni care mă întreabă: „Şi ce ai obţinut, doamnă Jalbă?”, zic: „Vorbim româna, învăţăm istoria românilor”. Însă mai e ceva, e regretabil faptul, dar este o situaţie de rătăcire a Republicii Moldova: noi nu ne-am determinat nici în secolul 21 cine suntem, de unde venim şi încotro trebuie să mergem.”

XS
SM
MD
LG