Linkuri accesibilitate

O tentativă a lui Vladimir Putin de a modifica procesul și Acordurile de la Minsk privitoare la Ucraina


Experții sînt de acord că presiunile politice și manevrele militare în Marea Neagră au ca fundal o revizuire a politicii ruse față de conflictul din Ucraina de est.

Flota rusă din Marea Neagră spune că a început o nouă rundă de câteva zile de exerciții militare, care include antrenamente de apărare contra unor atacuri submarine ale sabotorilor asupra bazei navale din Crimeea.

Exercițiile, la care iau parte peste zece nave și aparate de zbor, au fost anunțate după ce președintele rus Vladimir Putin a amenințat, miercuri seara, să pedepsească Ucraina pentru presupuse incursiuni în Crimeea anexată de Rusia în 2014.

Putin a acuzat Kievul de folosirea unor tactici teroriste pentru a destabiliza peninsula, după ce Serviciul Federal de Securitate rus a spus în declarații contradictorii că un agent al său și un militar rus au fost uciși în ciocniri cu presupuși sabotori ucraineni.

În vreme ce Kievul respinge categoric acuzațiile că ar fi trimis vreun sabotor în Crimeea și spune că Rusia ar escalada premeditat situația, mulți analiști se întreabă care ar fi scopul urmărit.

Pentru unii, inclusiv istoricul rus Valeri Solovei, profesor la Institutul de Relații Internaționale de la Moscova, scopul este evident. Putin ar vrea să obțină condiții mai bune de reglementare a conflictului din Donbas, pentru că înțelegerile de la Minsk convenite cu liderii ucrainean, german și francez în februarie 2015 nu-i mai convin.

„Președintele Putin a spus răspicat două lucruri: în primul rând, înțelegerile de la Minsk nu mai sunt posibile. În al doilea rând, Occidentul trebuie să exercite presiuni asupra Ucrainei, ca aceasta să evite provocările și să negocieze pacea”, a spus Solovei într-o emisiune a serviciului rusesc al postului nostru, Radio Svoboda.

Totul se rotește în jurul interpretării diferite a acordurilor de la Minsk, explică Solovei. Rusia spune că, mai întâi, Kievul trebuie să confere autonomie regiunilor separatiste din Donbas, iar acolo trebuie organizate alegeri. Dar Ucraina spune că mai întâi trebuie retrase forțele ruse din Donbass și asigurat controlul ucrainean la graniță.

„Problema constă în faptul că Occidentul a început să se lase convins de argumentele președintelui Poroșenko. Occidentalii nu au reacționat vreme îndelungată, dar în ultimele luni au început să aplece urechea tot mai mult la argumentele că trebuie restabilit mai întâi controlul la graniță și abia apoi adoptat pachetul legislativ privind Donbas-ul și alegerile”.

Statele Unite au îndemnat la calm și au spus că nu văd dovezi care ar sprijini acuzațiile ruse că Ucraina ar fi trimis sabotori în Crimeea.

La cererea Ucrainei, escaladarea a fost examinată la o ședință cu ușile închise a Consiliului de Securitate ONU, pe 11 august. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a pus trupele de la linia de demarcație cu Crimeea în stare de alertă maximă.

Ambasadorul ucrainean la ONU, Volodimir Ielcenko, a spus citat de Reuters că Rusia ar fi masat în Crimeea peste 40 de mii de militari. Alți oficiali ucraineni spun că aceștia ar fi echipați cu arme mai moderne.

Dar indiferent ce s-a întâmplat zilele acestea în Crimeea, scrie Reuters, acuzațiile ruse au dus deja la zădărnicirea unor noi convorbiri în așa numitul format normand între liderii rus, ucrainean, francez și german, care urmau să aibă loc luna viitoare în marginea summit-ului G20 din China și pe care Putin le-a numit deja „inutile”.

Nu înseamnă însă că liderul rus n-ar mai vrea negocieri deloc. Într-un editorial, ziarul rus Vedomosti a scris că escaladarea este o tactică predilectă folosită de Kremlin atunci când are de negociat ceva.

Putin ar încerca fie să schimbe, fie să anuleze de tot procesul de pace de la Minsk.

„Evenimentele din Donbas din 2014-15 au arătat că tactica Kremlinului este să mărească miza înainte de negocieri. Principala întrebare politică este ce se va alege din procesul de la Minsk. Va renunța la el Rusia, sau va cere noi concesii?”, se întreabă Vedomosti.

Analistul ucrainean Volodimir Fesenko a avansat presupunerea că Moscova ar putea avea un plan propriu, revizuit pentru Ucraina. „Putin vrea să sperie Occidentul cu un război în toată legea cu Ucraina, așa încât să sporească presiunea asupra acesteia și să o facă să accepte un plan rusesc”, spune Fesenko.

Dar nici el, nici alți analiști, inclusiv istoricul Valeri Solovei, nu cred că Rusia este gata într-adevăr să intre în război deschis cu Ucraina, iar totul se poate dovedi până la urmă numai un bluf.

XS
SM
MD
LG