Linkuri accesibilitate

Mihai Godea: „Neputinţa noastră ne-a determinat să căutăm duşmani externi. Dar cred că principala problemă rezidă în noi”


Mihai Godea

Mihai Godea

Președintele Partidului „Acțiune Democratică” (PAD), Mihai Godea, care acum e consilier al premierului Pavel Filip, spune ca guvernarea lucrează la un nou proiect de țară


Europa Liberă: Mihai Godea a reprezentat şi societatea civilă, a reprezentat şi forul legislativ, fiind deputat în câteva legislaturi, actualmente este consilier al primului ministru. Discutăm în ajunul celor 25 de ani de independenţă. Despre acest sfert de secol se zice că este cu sărăcie, cu separatism, cu neîncredere. E o perioadă scurtă, e o perioadă suficientă ca statul să-şi fi pus o temelie bună? Vă întreb şi în calitate de istoric.

Mihai Godea: „Una din regulile de aur ale managementului spune că nicio acţiune nu va fi mai bună decât planul după care a fost făcută. Este răspunsul cum arată Republica Moldova, pentru că am impresia că în ’90 eram în situaţia unor oameni ţinuţi timp îndelungat în frig, ni s-a aruncat o haină pe care nu am mai apucat să o ajustăm şi, probabil, nici nu ne-am gândit să vedem dacă ne vine bine şi dacă stă bine pe noi. Independenţa a fost o pomană şi noi, fiind îndepărtaţi de Dumnezeu în perioada sovietică, nici nu am ştiut că pomana totuşi este o chestie de sacralitate şi ar trebui să ne purtăm cuviincios cu ea.”

Europa Liberă: Adică, dacă ar fi fost o luptă pentru independenţă, lucrurile ar fi arătat altfel în Republica Moldova?

Mihai Godea: „Dacă ar fi fost o luptă reală pentru independenţă, aceasta ar fi cultivat în noi sentimentul de posesiune a independenţei. Independenţa devenea un lucru indispensabil al firii noastre.”

Europa Liberă: S-a vărsat sânge la Nistru, chiar şi dacă un pic mai târziu după proclamarea independenţei.

Mihai Godea: „Este adevărat. Doar că nici aceasta nu a fost o lecţie însuşită. Nu am pus foarte mult preţ pe sângele pe care l-au vărsat concetăţenii noştri, taţii, fraţii, pentru unii bunici, care unii şi-au lăsat viaţa pe altarul independenţei noastre. Şi situaţia acestor oameni la ora actuală nu este una dintre cele mai fericite. Adevăraţi eroi, până la urmă, pentru că unii cu mâinile goale au mers să apere independenţa, ghidaţi de un singur gând, că pământul pe care îl avem trebuie apărat. Pentru că pământul acesta este al nostru din două considerente: în primul rând, că ni l-a dat Dumnezeu; în al doilea rând, că ai noştri s-au făcut pământ. Părinţii mei s-au făcut pământ, bunicii mei s-au făcut pământ. Şi ar fi un sacrilegiu să-l laşi să mergi în altă parte, chiar dacă viaţa uneori e grea şi te împinge. Și nu judec oamenii care recurg la acest pas.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi că un milion de cetăţeni au ales calea pribegiei, să-şi câştige bucata de pâine în străinătate şi să nu rămână aici, în Republica Moldova?

Mihai Godea: „Cauze sunt mai multe. În primul rând, proiectul juridico-politic, lansat la 27 august 1991, a fost, într-un fel, falit din start, pentru că Moldova nu şi-a exercitat niciodată suveranitatea pe întreg teritoriul ţării. Am acceptat nişte lucruri ab initio care nu ştiu dacă trebuia să le acceptăm. Noi am acceptat Republica Moldova în graniţele trasate de Stalin. Noi am acceptat cetăţenia în varianta zero. Noi am acceptat multe alte lucruri care în timp ne-au ieşit pe ochi uneori. În plus, clasa politică de atunci, fără să o acuz, a fost tragic de nepregătită pentru a gestiona un proiect juridico-statal. Pentru că un discurs patriotic a putut înlocui un program de dezvoltare, dar nu pe multă vreme. Şi aceasta am văzut-o în doi-trei ani după proclamarea independenţei. În plus, am avut foarte puţini oameni care să gândească şi să acţioneze în raţiuni de stat în aceşti 25 de ani de independenţă.”

Europa Liberă: Dar de ce au fost puţine aceste persoane?

Mihai Godea: „Pentru că... ne întoarcem la o problemă mai gravă, problema elitelor noastre.”

Europa Liberă: A avut Moldova vreodată elită politică în aceşti 25 de ani?

Mihai Godea: „Puţini am avut. Au fost oameni bine intenţionaţi, inclusiv în politica moldovenească. Unii şi-au pus scopul să schimbe lucrurile cardinal, nu au mai apucat din cauza sprijinului politic efemer. Alţii nici nu s-au gândit la aceasta. Și au guvernat, bine mersi, legislaturi întregi, ca să zic mandate întregi, câte unul, câte două. Până la urmă, am ajuns la 25 de ani că nu avem o ţară aşezată pe un făgaş al normalităţii, deşi chiar în ultima vreme, fără să fac apologie acum, se încearcă să se facă nişte lucruri, dar trebuiau făcute în ’92-’93. Mă refer la regândirea ţării în totalitate, la arhitectura administrativă, economică, socială, juridică şi judecătorească a Republicii Moldova. Lucrurile acestea trebuiau făcute atunci când le-au făcut alţii.”

Europa Liberă: Şi pentru că nu s-au făcut, nemulţumirea cetăţeanului simplu se îndreaptă către clasa politică, către guvernanţi, chiar blamează guvernarea pentru toate eşecurile de-a lungul acestor ani. Şi revin la acea sărăcie care mai macină multă lume, îndeosebi în mediul rural, uneori se spune că în sate e o adevărată dramă. Ziceam, toate pietrele sunt aruncate în ograda guvernanţilor, iar guvernanţii spun că ei reprezintă cetăţenii care i-au mandatat să ajungă în instituţiile statului, în fruntea instituţiilor statului.

Mihai Godea: „Şi unii, şi alţii au dreptate. Clasa politică nu este altceva decât expresia unei societăţi, cu o singură deosebire, politicienii sunt obligaţi să înţeleagă mai mult şi să vadă mai profund lucrurile decât le văd simplii alegători, pentru că alegătorul face o opţiune şi transmite puterea şi exercitarea suveranităţii în numele lui politicienilor. Politicienii au obligaţia să facă exact ceea de ce are nevoie ţara şi cetăţeanul la momentul în care exercită puterea.”

Europa Liberă: Cei care ajung să fie politicieni chiar jură că vor apăra interesul statului, interesul cetăţeanului, vor aduce prosperitate şi bunăstare în casa fiecărui om.

Mihai Godea: „Unii îşi încheie mandatele, crezând că chiar au făcut tot ce au putut pentru binele public, iar alţii vin în politică pentru alte scopuri.”

Europa Liberă: Ca o aventură?

Mihai Godea: „În general, viaţa în Republica Moldova, în mare parte, este marcată de impostură şi parvenire. În politică lucrurile sunt mai concentrate în acest sens. Politica într-un mediu democratic, prin definiţie, este marcată de parvenire şi impostură.”

Europa Liberă: Dar trebuie să fie o „sită” care să-i scoată la suprafaţă pe cei buni.

Mihai Godea: „Nu este nimic diferit de alte societăţi democratice. Într-o democraţie incipientă lucrurile sunt mai grave şi aceasta am trăit-o timp de 25 de ani. Dar eu am un crez, în principiu, poţi să plângi, poţi să te lamentezi. Citeam undeva: da, poţi să plângi că totul este rău, dar mai bine te-ai apuca să faci ceva. Dacă poţi să faci ceva, să muţi, cum zice ţăranul nostru, un pai de ici dincolo şi dacă aceasta reprezintă un pic de progres, atunci ar trebui să-l faci azi, nu mâine, nu poimâine. Şi aceasta am încercat să fac şi eu, în principiu.”

Europa Liberă: Mihai Godea a fost şi de partea opoziţiei, şi de partea puterii. Haideţi să vedem unde scârţâie lucrurile şi de ce scârţâie?

Mihai Godea: „Cum să vă răspund ca să nu mint şi să nu întrec măsura?”

Europa Liberă: Aşa cum este.

Mihai Godea: „Sigur că de partea opoziţiei şi de partea puterii lucrurile se văd diferit. Nu ar fi nicio problemă şi nicio tragedie, dacă opoziţia ajunsă la putere vede că a exagerat sau că nu reuşeşte să realizeze ceea ce a promis. Problema cea mare a puterii din toate timpurile şi nu doar în Republica Moldova este că suferă cronic de sinceritate, se află într-o criză cronică de sinceritate. Dacă ar exista un dialog sincer şi deschis cu cetăţenii, eu nu cred că ar fi o mare problemă, pentru că oamenii, în principiu, sunt înţelegători.”

Europa Liberă: Dar când amăgeşti alegătorii, te amăgeşti şi pe tine.

Mihai Godea: „Eu am trecut prin aceasta.”

Europa Liberă: Şi ce senzaţie aţi trăit?

Mihai Godea: „Este marele meu regret. Pentru mine a fost o adevărată dramă să înţeleg că, de fapt, eu am minţit oamenii, deşi credeam sincer în ceea ce le spuneam şi convingeam. Şi am convins foarte multă lume în dreptatea mea. Și eram absolut convins că un mandat este suficient ca să reaşezăm ţara, chiar dacă acest mandat ar fi însemnat unul de sacrificiu şi dacă după acest mandat cetăţenii ne-ar fi măturat de pe scena politică. Le spuneam foştilor mei colegi că nu trebuie să ne fie frică de aceasta, pentru că nu trebuie să aşteptăm recunoştinţa cetăţenilor într-un mod imediat şi automat şi poate nu trebuie să o aşteptăm niciodată, dar să avem conştiinţa lucrului făcut, bine făcut.”

Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că cei care ajung la putere nu au suficient curaj ca să facă adevărate reforme, ca să pornească totuşi locomotiva aceasta care ar duce Moldova pe o cale corectă?

Mihai Godea: „Sunt o seamă de oameni care chiar sunt foarte bine intenţionaţi. Şi am văzut în aceşti 25 de ani mai multă lume bine intenţionată să facă ceea ce trebuie pentru ţară. Dar cum să vă explic? Politica e plină de capcane şi foarte des oamenii, care nu au un fundament bine stabilit, cad pradă acestor capcane şi intră într-un cerc vicios din care nu mai pot ieşi.”

Europa Liberă: De ce să nu mai poată ieşi din acel cerc vicios?

Mihai Godea: „Pentru că sunt încurcaţi în rele. Şi relele sunt cele care îi ţin în şantaj, îi ţin ostatici în foarte multe cazuri. Şi am văzut inclusiv în politica moldovenească asemenea exemple. Eu nu cred că am dat dovadă de un act de curaj, atunci când am încercat să vorbesc public despre lucruri care se întâmplă şi care, de fapt, ne vor duce nicăieri.”

Europa Liberă: Sunt voci care spun că politicienii sau cei care vor să ajungă în marea politică a Republicii Moldova studiază bine psihologia cetăţenilor şi încearcă să vină să le promită, să le vorbească despre ceea ce le-ar plăcea să audă oamenilor, dar nu despre ceea ce trebuie să se facă cu adevărat în stat.

Mihai Godea: „Este adevărat. Doar că aceşti politicieni sunt „cai” de curse scurte, ei nu se pot menţine foarte mult.”

Europa Liberă: Sunt politicieni care au intrat în cursa lungă.

Mihai Godea: „Eu nu cred că aceştia sunt decidenţii principali din toate timpurile.”

Europa Liberă: Cine sunt decidenţii principali?

Mihai Godea: „Cei care reuşesc să pună mâna real pe putere. Dar, ziceam, cei care spun ceea ce vrea să audă cetăţeanul, având agende ascunse, nu se pot menţine mult la putere.”

Europa Liberă: De ce puterea strică politicianul?

Mihai Godea: „Nu ştiu. Eu sper că politica nu m-a desfigurat. Eu m-am condus tot timpul de principiul lui Iorga: „În cetatea dreptăţii tale poţi fi ucis, înfrânt niciodată”. Şi atunci când am simţit că această cetate poate să se năruie, am luat o decizie. Omul care ocupă o funcţie publică, mai ales de importantă decizie, trebuie să înţeleagă că funcţia aceasta o deţine pentru a face ceva bun pentru oameni, pentru că, în caz contrar, dacă faci altceva, ea, până la urmă, te desfigurează moral. Şi este alegerea politicienilor să meargă pe calea pierzaniei sau să încerce să rămână în toate condiţiile cei care sunt şi să promoveze, poate, cu paşi minusculi anumite lucruri, dar să poată dormi liniştit.”

Europa Liberă: Constatarea că din politică s-a făcut business în Republica Moldova e adevărată, se justifică?

Mihai Godea: „Dar din ce nu s-a făcut business în ţara aceasta? Şi din ce nu se scoate banul în ţara aceasta?”

Europa Liberă: Şi din piatră seacă.

Mihai Godea: „Şi din piatră seacă, şi din presă, şi din politică. Politica înseamnă bani, dar cei care fac numai aceasta nu ajung departe, pentru că şi în politică poţi să câştigi cinstit, măcar pornind de la premisa că deţii mai multă informaţie decât deţin ceilalţi. Şi nimeni nu te încurcă să pui pe picioare, dacă îţi permite timpul şi capacitatea, o afacere, dar să fii sincer şi să declari toate chestiile acestea. Pentru că şi în Germania politica înseamnă bani, dar sunt departe de gândul că politicienii dintr-o ţară din Uniunea Europeană se ocupă numai de aceasta.”

Europa Liberă: Acum tot mai mulţi îşi pun întrebarea dacă un stat mic precum Republica Moldova poate fi ţinut în captivitate?

Mihai Godea: „Când se folosesc diverse formule de „stat capturat”, „control total”, întrebarea mea este: politicienii, care recurg la asemenea sintagme, ce au făcut pentru ca cetăţeanul să fie adevăratul stăpân al acestui stat? Pentru că mulţi dintre ei au fost la putere şi s-au perindat până în prezent, şi le-a plăcut să „călărească” instituţiile statului şi să dea indicaţii. Eu am fost într-un moment dat în „cazanul” puterii. Eu aş vrea să văd măcar un singur funcţionar care a primit o indicaţie de la mine să încalce legea sau chiar, pur şi simplu, ca trafic de influenţă. Pentru că am considerat incorect să se procedeze aşa. Şi iarăşi, cum spunea fostul preşedinte ceh Havel, şi le spuneam foştilor mei colegi, dacă noi vom proceda ca ei, noi nu vom semăna lor, noi vom deveni ei. El vorbea de foştii comunişti din Cehia. Din păcate, cei care vin la putere foarte repede devin cei care au fost înaintea lor.”

Europa Liberă: Republica Moldova ca stat reformat cum ar trebui să arate?

Mihai Godea: „Ţara aceasta poate fi adusă la condiţie foarte repede. Noi avem 33 de mii de kilometri pătraţi, suntem, după statistici, trei milioane şi un pic, în realitate două milioane și un pic, probabil.”

Europa Liberă: Şi doar lipsa voinţei politice e la mijloc?

Mihai Godea: „În mare parte, este vorba de mentalitatea care ne domină. Noi nu ne-am debarasat de mentalitatea paternalistă că cineva trebuie să vină să facă. De aceea şi toate blestemele vin în direcţia guvernării, că statul trebuie să facă. Ce să facă? De la a tăia buruianul de sub gard până la drumuri, apeducte, până la întreţinerea blocurilor de locuit ş.a.m.d. Eu vreau să văd un ţăran care aşteaptă să vină primăria să-i dea cu var pereţii casei. În al doilea rând, obligaţiunea decidenţilor de a gândi raţiuni de stat, aceasta rămâne în continuare o problemă, dar nu înseamnă că nu sunt oameni care chiar sunt bine montaţi în direcţia aceasta, ei sunt şi în actuala formulă de guvernare. Să vedem dacă se va reuşi să se ducă până la capăt. Şi mă bucur că eu pot contribui la aceasta prin capacităţile şi cunoştinţele pe care le am să se ducă până la capăt tot ceea ce s-a pornit. Pentru că, dacă se va reuşi finalizarea acestui amplu proces de transformare, eu cred că noi ne vom pomeni în altă ţară.”

Europa Liberă: Cât timp ar trebui pentru această transformare?

Mihai Godea: „Dacă se pune un pic de presiune şi din partea partenerilor internaţionali, dar şi din partea decidenţilor, într-un fel, eu cred că un an şi jumătate-doi ar fi suficient ca noi să vedem o altă arhitectură a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Cu aceiaşi oameni din sistem?

Mihai Godea: „Sistemul poate fi curăţat, dacă se doreşte. Eu îmi aduc aminte exemplul din Letonia, pare-mi-se, când nu se putea elibera un sistem de vechii funcţionari şi atunci a fost mutată reşedinţa instituţiei statului respectiv într-un mic orăşel de frontieră. Şi, respectiv, în jumătate de an oamenii s-au concediat, pentru că nu puteau să facă câte 200 de kilometri naveta zilnică sau să stea în gazdă acolo. Aceasta e o formulă de stil, dar eu ştiu la ce se lucrează la ora actuală în guvern.”

Europa Liberă: Dar la ce, puteţi să ne spuneţi şi nouă?

Mihai Godea: „La o nouă arhitectură a Republicii Moldova, cu toate elementele indispensabile funcţionării unui stat.”

Europa Liberă: Dar după aceşti 25 de ani de independenţă nu s-a găsit o idee naţională care să consolideze întreaga societate. Pentru că, dacă vorbim de ceea ce îşi doresc autorităţile de la Comrat şi Tiraspol, e una, dacă vorbim despre ceea ce vor cei de la Bălţi e alta, ce vor autorităţile statului e cu totul alta.

Mihai Godea: „Toţi diferiţi, toţi egali.”

Europa Liberă: Unitate prin diversitate.

Mihai Godea: „Unitate prin diversitate şi democraţia este puternică prin diversitate. Este vorba de modul de comunicare şi dialogul care trebuie, până la urmă, alimentat în permanenţă. Dar să ne întoarcem la ideea naţională, pe care aţi abordat-o: trebuie să existe o naţiune ca să existe idee naţională. Mie mi se pare că noi am căutat soluţii acolo unde ele apriori nu puteau exista. Pentru că o altă problemă a noastră, care, de fapt, generează o bună parte din celelalte probleme şi trăim efectele ei şi azi este problema identitară. De fapt, neîncrederea oamenilor în stat, neîncrederea statului în propriile capacităţi, toate vin de acolo.”

Europa Liberă: Şi atunci această problemă cum se rezolvă, ţinând cont că există şi stânga Nistrului, aşa-zisa regiune transnistreană, există şi sudul care se identifică ca ceea cine sunt ei?

Mihai Godea: „Mai degrabă lucrurile acestea, dacă vorbim de stânga Nistrului, există un anumit specific, nimeni nu neagă. Coraportul etnic este un pic diferit decât în partea dreaptă. Eu vin din raionul Ungheni, unde avem 28% populaţie ucraineană. Care e diferenţă cu Dubăsari, până la urmă? Că avem mai puţini ruşi? Da, posibil.”

Europa Liberă: Interesele Moscovei la Ungheni nu sunt comparabile cu interesele Kremlinului în Transnistria.

Mihai Godea: „Sunt, dar nu sunt atât de uşor de realizat, poate sunt aceleaşi. Dar eu cred că noi am mers în aceşti 25 de ani pe mâna altora şi niciodată nu am mers pe mâna noastră. Pentru că, chiar şi în procesul de reglementare transnistreană întotdeauna ne-am conformat regulilor impuse de alţii.”

Europa Liberă: Alţii fiind cei de la Moscova.

Mihai Godea: „Nu neapărat întotdeauna doar ei. Ei, dar nu doar ei.”

Europa Liberă: Alţii cine?

Mihai Godea: „Sunt şi alţi mediatori. Dar, ziceam, putem să plângem, dar şi putem să facem ceea ce trebuie să facem sau măcar ceva să facem.”

Europa Liberă: Multă lume vorbeşte despre factorul extern, care s-a implicat în treburile Republicii Moldova, dar foarte mulţi, pe de altă parte, zic că e de ajuns să căutăm duşmanul doar în exterior şi ar trebui să vedem şi duşmanul din interior.

Mihai Godea: „Eu cred că neputinţa noastră foarte adesea ne-a determinat să căutăm doar duşmani externi, care ne-au încurcat mersul înainte, care ne-au creat fel de fel de obstacole. Da, au fost. Sigur că au fost. Dar eu cred că principala problemă rezidă în noi, în capacitatea noastră de a ne construi viaţa aşa cum vrem. Nu ştiu dacă noi ştim cum vrem să ne construim viaţa în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar a şti cum trebuie de construit această viaţă ar însemna ce, în opinia dumneavoastră?

Mihai Godea: „Din punctul meu de vedere, în primul rând, trebuie să se facă ordine totală în sistemul educaţional. Acolo este marea problemă, pentru că lucrurile trebuie regândite acolo, să avem un sistem educaţional motivat, cu capacitate şi cu produse capabile să gestioneze procese, sisteme care sunt vitale pentru societatea noastră. Dacă vorbim iarăşi de 25 de ani de independenţă, lovitura de graţie, care s-a dat societăţii moldoveneşti cred că a fost prin ’95, ’96, ’97, ’98, atunci când s-a început procesul de ţărănizare a intelectualităţii de la sate, când s-au legat, mai ales pedagogii, de glie, când au fost desconsideraţi în totalitate şi au pierdut orice motivaţie să-şi lege viaţa doar de şcoală şi de copiii satului. Mi se pare că acolo s-a produs ruptura pe care nu o putem înnoda deocamdată nici astăzi, cu toate eforturile care se fac. Acolo ar trebui să se facă cele mai mari eforturi, să avem, în primul rând, o tagmă pedagogică bine motivată, foarte bine pregătită, după care să mergem mai departe. În plus, liberalizarea totală a iniţiativei economice, cu eliminarea cât mai mult posibil a reglementărilor de tot soiul.”

Europa Liberă: Cine trebuie să răspundă la întrebarea încotro Moldova: cu Estul sau cu Vestul? Şi care ar fi răspunsul?

Mihai Godea: „Eu cred că cetăţenii, până la urmă, trebuie să răspundă. Alegerea lor suverană rămâne alegere suverană. Doar că cetăţenii trebuie să fie foarte bine informaţi şi decizia să fie una în cunoştinţă de cauză, nu una bazată pe emoţii sau pe nostalgii, care, până la urmă, tot sunt emoţii. Iar politicienilor şi mass-mediei, probabil le revine un rol foarte important pentru ca votul sau alegerea oamenilor să fie una în cunoştinţă de cauză.”

Europa Liberă: Dar nu nostalgia e cea care îi face pe mulţi să creadă că, dacă Moldova s-ar apropia mai mult de Rusia, ar fi mai bine. Foarte multă lume munceşte în Federaţia Rusă, familiile lor sunt asigurate de banii pe care îi câştigă unii cetăţeni acolo. Mulţi cred că piaţa de desfacere e cea estică, cea din Rusia. De asemenea, această dependenţă de resursele energetice.

Mihai Godea: „Eu un timp am fost greşit poziţionat ca un politician anti-rus. Eu niciodată nu am fost anti-rus. Mie îmi place cultura rusă şi chiar le recomand celor care îşi rup cămaşa de pe piept pentru binele Sfintei Maici a Rusiei să mai citească ceva din literatura şi filosofia rusă, că sunt lucruri deştepte acolo. Eu doar nu-mi pot imagina un viitor comun al Republicii Moldova împreună cu Federaţia Rusă. Adică mi-l imaginez şi nu-mi place deloc cum arată.”

Europa Liberă: Dar de ce nu v-ar plăcea?

Mihai Godea: „Pentru că nu ar exista suficientă libertate, nu ar exista suficientă bunăstare şi nu ar exista suficientă siguranţă. Libertatea, bunăstarea şi siguranţa pot fi asigurate într-un viitor comun cu lumea civilizată. Şi ok, lasă să concureze Rusia cu lumea civilizată. Dacă ajunge la nivelul de viaţă, de siguranţă şi de libertate ca Europa Occidentală, atunci discutăm. Şi aici iarăşi fac trimitere la responsabilitatea politicienilor, pentru că, manipulând unele lucruri ale momentului, poţi obţine dividende politice, dar ce face poporul chinuit şi oprimat mai departe?”

Europa Liberă: În concluzie, miza alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie cât de mare e?

Mihai Godea: „După mine, nu este foarte mare. Şi judec după competenţele preşedintelui, care sunt înscrise în Constituţie. S-ar putea să fie un spectacol interesant.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG