Linkuri accesibilitate

Șansele unui candidat unic al partidelor de opoziție (Ion Tăbîrță/tribuna.md)


„Viitorul ţării, fără îndoială, este în Uniunea Europeană” (Mircea Snegur/Moldpress).

Portalul „newsmaker.md” publică reacții la decizia Ministerului Finanțelor de a bloca transferuri bugetare către autoritățile locale în valoare de 200 de milioane de lei, jumătate din care sunt destinații speciale pentru dezvoltarea învățământului preuniversitar. Decizia a fost transmisă autorităților raionale şi a fost publicată de primarul de la Bălți, Renato Usatîi. El a scris că au fost înghețate în medie 2,5 milioane de lei per raion, iar pentru Bălţi ar fi vorba de 3,8 milioane. Ministerul Educației susține că deși nu a fost consultat, îngheţarea transferurilor nu va afecta procesul educațional, pentru că în buget sunt prevăzute finanțări de peste 6 miliarde de lei pentru învățământul preuniversitar.

Contactați de „newsmaker.md” unii președinți de raioane, cum ar fi cel din Orhei sau Basarabeasca, spun că nu au primit deocamdată înștiințarea de la Ministerul Finanțelor. Președintele raionului Taraclia, Chiril Tartalî, spune că decizia i-a trezit mai multe semne de întrebare, nu e limpede când vor fi dezghețate transferurile și ce cheltuieli ar viza. Președintele raionului Ştefan Vodă, Mihai Mîțu afirmă că va fi o situaţie dificilă, întrucât și așa nu se ajung bani pentru reparația școlilor. El s-a aratat nemulțumit și de o altă decizie recentă a guvernului, cea de a bloca angajările în instituțiile bugetare. „În raion sunt o mulțime de locuri vacante și urma să facem concursuri de angajare”, a spus alesul raional.

Moni Stănilă se referă şi ea într-un editorial pe „timpul.md” la decizie guvernamentală de a îngheța angajările în instituţiile finanţate din buget, amintind că unul din sloganele electorale ale actualei guvernări a fost „Creştem Moldova”. „Ei cresc moldovenii oprind angajările în sistemele de sănătate și educație”, observă autoarea. Ea ajunge la constatarea că moldovenilor le place cum trăiesc. „Ne place să fim furați și mințiți atâta vreme cât există promisiuni: că se vor mări pensiile, că vom intra în Europa, că ei, guvernanții, vor crește Moldova. Tocmai de aceea preferăm să îl înjurăm pe Chirtoacă și să-l apărăm pe Shor, în loc să ieșim în stradă pentru salvarea sistemului de învățământ și a celui de sănătate”, notează Moni Stănilă.

Reporterii „Ziarului de Gardă” s-au interesat ce fac ex-preşedinţii Republicii Moldova, cei patru cu mandate depline: Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin și Nicolae Timofti, dar și cei doi interimari: Marian Lupu și Mihai Ghimpu. Reporterii au aflat că Mircea Snegur își scrie memoriile, Petru Lucinschi este implicat în afaceri, în timp ce Vladimir Voronin, Nicolae Timofti, Marian Lupu sau Mihai Ghimpu continuă să fie implicați activ în politică, fiind lideri de partide parlamentare. Aflaţi în articol în ce imobile locuiesc ex-preşedinţii, ce proprietăţi şi firme deţin, dar şi cum a ajuns Petru Lucinschi în investigaţiile companiei Kroll despre fraudele din sistemul bancar, el fiind printre acţionarii uneia din cele trei bănci devalizate.

„Ziarul de Gardă” nu o scapă din vizor nici de această dată pe Adriana Beţişor, anunțând însă că procurorul intenţionează să dea în judecată publicaţia după mai multe investigaţii în care a fost vizată şi că cere dezmințirea mai multor informaţii din investigaţia care viza o casă nefinisată a părinţilor Adrianei Beţişor, în care a investit şi ea. Într-o cerere prealabilă, Ziarului de Gardă i se reproşează că „desfăşoară împotriva Adrianei Beţişor o campanie virulentă de denigrare”, „de defaimare intenţionată”, că „ar denatura aspecte ce ţin de viaţa privată a procurorului” şi că toate au loc în contextul instrumentării „uneia dintre cele mai notorii condamnări a unui demnitar de stat pentru acte de corupție pe care a cunoscută-o vreodată R. Moldova”. „Ziarul de Gardă” a cerut şi opinia avocatei Tatiana Puiu, care susţine că cererea prealabilă adresată redacţiei ar fi neîntemeiată. „ (…) apărarea demnităţii sau reputaţiei profesionale nu poate prevala asupra libertăţii publicului de a primi informaţii de interes public”, susţine avocata.

Ion Mischevca analizează într-un editorial pe „moldnova.eu” evoluţiile spaţiului mediatic moldovean în ani de independenţă a ţării. El constată dacă până la proclamarea independenței, „organele de presă” aparțineau unui singur partid, acum însă spectrul comanditarilor și al proprietarilor este mult mai diversificat. „Mass-media noastră s-a dezvoltat cantitativ, și nu neapărat calitativ, rămânând a fi un instrument eficient de propagandă”. Ion Mischevca constată pe final că până şi pe internet există „foarte multă dejecție informaţională şi foarte puţină libertate editorială”.

Analistul Ion Tăbîrţă susţine într-un comentariu pe „tribuna.md”puterea va încerca să zădărnicească şansele candidatului unic la prezidenţiale din partea partidele de opoziţie (Partidul Platforma DA, PAS şi PLDM). „Unica soluție viabilă este propulsarea unui candidat unic cu șanse reale la Președinție”, crede analistul. Rugat să aprecieze şansele celor doi potenţiali candidaţi – Andrei Năstase şi Maia Sandu – analistul observă că sondajele le acordă cam acelaşi rating, iar la capitolul imagine Maia Sandu are „mai puţine schelete în dulap”.

Cu prilejul aniversării a 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova, agenţia de stat „Moldpres” a realizat un interviu video cu primul preşedinte al ţării, Mircea Snegur. Întrebat, între altele, ce viitor vede pentru Moldova, Mircea Snegur a răspuns că „viitorul ţării, fără îndoială, este în Uniunea Europeană” şi că „anume de sârguința și calitatea realizării Acordului de Asociere RM-UE depinde perspectiva, data și ziua aderării în Uniunea Europeană.” Fostul preşedinte mai spune că îi displac declaraţiile precum că în acești 25 de ani nu s-a făcut nimic şi că ar fi ani pierduţi.

Agenţia de presă „IPN” continuă să adune „Gânduri despre şi pentru Moldova” la 25 de ani de independență a ţării. Protagonistul materialului de astăzi este Viorel Soltan, directorul Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate. El vede Republica Moldova într-o continuă tranziţie. „În astfel de tranziţii te simţi de parcă ai trăi o confruntare continuă, care s-a cronicizat şi e nevoie de o intervenţie principial nouă pentru a ieşi din această interminabilă tranziţie.” Viorel Soltan mai notează că Moldova a consolidat o democraţie care rămâne pe alocuri „şubredă”, dar care generează procese „ireversibile”. Independența a influențat în mod pozitiv domeniul sănătăţii, constată expertul. „Până în anul 2005, Moldova a înregistrat progrese esenţiale în reformarea a tot ce numim prestarea serviciilor de sănătate. După 2005, sistemul a intrat într-o stagnare continuă, problemele se acumulează şi ele vor răbufni cu putere dacă nu vor fi soluţionate”, spune expertul în sănătate, Viorel Soltan.

XS
SM
MD
LG