Linkuri accesibilitate

Pawel Wojtunik: „Corupţia este ca alcoolismul, oricine poate să fie afectat și, de aceea, să începem cu noi înşine...”


Pawel Wojtunik în studioul Europei Libere la Chișinău

Pawel Wojtunik în studioul Europei Libere la Chișinău

În dialog cu consilierul european al guvernului moldovean pentru lupta cu corupția.

De câteva luni, 25 de înalţi consilieri europeni se află la Chișinău pentru a oferi asistență în sectoarele cheie ale Acordului de Asociere, începând cu cel bancar şi terminând cu practicile „bunei guvernări”. Pawel Wojtunik este consilierul european pentru lupta cu corupția. A fost șef al Biroului Central Anti-corupţie din Polonia, instituție care s-a dovedit extrem de eficientă. Un indiciu este faptul că în numai câțiva ani, Polonia s-a ridicat de pe locul 68 pe locul 30 în clasamentul percepției corupției, făcut de Transparency International. Corespondenta noastră a stat de vorbă cu Pawel Wojtunik pe care l-a întrebat ce măsuri concrete au dus la acest succes.


Europa Liberă: Ştiu că aţi fost o persoană-cheie în Polonia în lupta cu corupţia şi crima organizată, aţi condus în ultimii şase ani instituţia din Polonia care în Moldova are corespondente două instituţii luate împreună: CNA-ului şi CNI-ul (înţeleg că în Polonia aceste instituţii funcţionează într-un sistem), ştiu de asemenea că aţi plecat din proprie iniţiativă din funcţie acuzând public presiuni politice. Nu am greşit nimic? Este corectă descrierea?

Pawel Wojtunik: „Da, pot să confirm în mare parte ceea ce spuneţi Dvs., dar totodată vreau să menţionez că nu întotdeauna ceea ce scrie în presă corespunde realităţii.”

Europa Liberă: Prin urmare, există şi o parte din meritul Dvs. că Polonia a obţinut în anii în care aţi condus principala instituţie anti-corupţie din acest stat rezultate foarte bune. Ce măsuri au fost decisive, în opinia Dvs.?

Pawel Wojtunik: „Trebuie să înţelegem că succesul luptei cu corupţia se vede nu doar din numărul de persoane arestate. Vorbim în primul rând despre măsuri de prevenire, precum şi

Pentru succesul în lupta cu corupţia trebuie să existe mai mulţi factori şi anume: o procuratură independentă, un serviciu anticorupţie independent, o poliţie neangajată politic, dar şi o societe civilă care să vrea să facă schimbări. ...

despre cooperarea între organele de drept, organizaţiile neguvernamentale şi mass-media. Fără cooperarea cu mass-media este practic imposibil de a schimba comportamentul societăţii în în raport cu corupţia.

În cazul Poloniei, un factor important a fost şi aderarea la UE. Pentru că oamenii au avut posibilitatea să călătorească, să comunice, să înveţe din experienţele statelor europene. Pe lângă aceasta, există şi factorul economic: Polonia, din fericire, nu s-a confruntat cu crize economice majore începând cu 2008, spre deosebire de alte state europene. Acum, pentru succesul în lupta cu corupţia trebuie să existe mai mulţi factori şi anume: o procuratură independentă, un serviciu anticorupţie independent, o poliţie neangajată politic, dar şi o societe civilă care să vrea să facă schimbări.

La fel, foarte important este să înţelegem că corupţia nu este o problemă strict politică. În Polonia s-a făcut greşeala că a fost

Foarte important este să înţelegem că corupţia nu este o problemă strict politică ...

percepută aşa iniţial. Părerea mea este că lupta cu corupţia este o chestiune ce ţine în primul rând de criminologie. Este o crimă şi este foarte important să se creeze o instituţie apolitică care să lupte cu ea.

La fel, pentru a avea succes, este important să se consolideze încrederea cetăţenilor, a societăţii în instituţia care luptă cu acest fenomen. E necesar la fel să se creeze o platformă de comunicare pentru toate părţile implicate în această luptă. Şi, la fel de important este să se înţeleagă că aceasta nu este o problemă a cuiva, numai nu a noastră. De multe ori politicienii sau grupurile politice cred că responsabili sunt alte grupuri politice decât al lor, oamenii de afaceri îi acuză pe politicieni, aceştia - pe oamenii de afaceri şi tot aşa. Dar corupţia este ca alcoolismul – oricine poate să fie afectat. De aceea, să începem cu noi înşine.”

Europa Liberă: Ziceaţi că lupta cu corupţia nu trebuie să fie o chestiune politică. În Moldova se pare că este. Iar întrebarea de bază este despre ce fel de anti-corupţie vorbim, dacă în ciuda oricăror reforme, toate instituţiile implicate în acest proces sunt conduse de persoane numite în funcţie pe criterii politice?

Pawel Wojtunik

Pawel Wojtunik

Pawel Wojtunik: „Există o discuţie foarte largă legată de acest subiect. Dar este clar că Republica Moldova are mare nevoie în anii ce urmează să restabilească încrederea publicului, a societăţii în aceste instituţii şi în persoanele care le condus.

Sunt de acord că la numirea persoanelor în agenţiile-cheie de luptă cu corupţia există această veşnică dilemă: cine trebuie să fie responsabil de numirea acestor persoane, care este mandatul lor, care sunt mecanismele de control.

Eu am fost numit şef al agenţiei anti-corupţie de prim-ministru, după aprobarea Parlamentului şi a preşedintelui. Şi, deseori, când eram criticat, se spunea despre mine că sunt persoana primului ministru. Dar asta nu este adevărat. Cred cu tărie că am reuşit să asigur independenţa acestei funcţii.

Ca să existe aşa ceva, trebuie să ne asigurăm că numim persoane potrivite în aceste funcţii şi că sunt persoane care se bucură de încredere. Să ne asigurăm că există proceduri clare, că există o lege care să prevadă acest lucru, că există un control al societăţii civile în ceea ce priveşte activitatea persoanei cu funcţie de răspundere în acest domeniu. Trebuie la fel să cunoaştem cu exactitate care sunt interdicţiile ocupării acestei funcţii: de exemplu să nu i se permită unui fost politician să ocupe funcţia de conducere în această agenţie. Iar dacă este observat că se implică în politic, să existe proceduri clare de demitere.

De asemenea, să existe reguli formulate foarte clar care să garanteze independenţa instituţiei şi a persoanelor cu funcţie de răspundere în ea. Este valabil pentru aşa funcţii ca Procurorul general, şeful CNA, şeful CNI.

Vom avea în perioada următoare cu toţii posibilitatea să testăm aceste mecanisme: ştiţi că urmează să fie numit preşedintele şi vice preşedintele CNI, apoi membrii consiliului acestei instituţii şi vom vedea cum va derula acest proces.”

Europa Liberă: O misiune de experţi europeni, care a fost invitată nu demult să evalueze sistemul moldovenesc de luptă cu corupţia, a recomandat, printre altele, să existe un sistem de sechestrare şi confiscare a averilor dobândite ilicit. Cât de important vi se pare acest mecanism de luptă cu corupţia?

Pawel Wojtunik: „Nu că este important, ci este foarte important. Este un instrument foarte util care implică responsabilizarea părţilor implicate în acte de corupţie. Dacă vorbim despre o persoană publică, acesta are riscul iminent de a-şi pierde funcţia şi bunurile ilicite. Dacă vorbim de un om de afaceri, acest la fel îşi pierde activitatea şi este obligat să restituie sumele, dar şi riscă să i se interzică pe o perioadă să participe la achiziţii publice. Deci, este o modalitate foarte eficientă de pedepsire a persoanelor care comit acte de corupţie.

În Republica Moldova, întrevăd deja anumite schimbări în acest sens. Se fac modificări în legislaţie, personal particip la un grup de lucru pentru crearea oficiului de recuperare a activelor şi crearea legislaţiei relevante. La fel se creează o unitate de investigaţii financiare, care să se ocupe nu doar de urmărirea persoanelor, ci şi a fluxurilor financiare. Este foarte important să se asigure implementarea acestei legislaţii şi atunci vor exista progrese.”

Europa Liberă: Deocamdată, însă, nu prea se văd aceste rezultate. Ce trebuie să se mai îân tâmp le ca judecătorul, procurorul, funcţionarul care are casă mai scumpă decât veniturile pe care le-a acumulat să fie pedepsit?

Pawel Wojtunik: „Prima sarcină este de a găsi aceste active, iar asta nu este foarte uşor. Apoi, aceste active trebuie îngheţate, pentru ca să nu fie vândute, înstrăinate. Dar sunt sigur că în câţiva ani acest sistem va funcţiona. Cu timpul, activitatea CNI va fi îmbunătăţită şi vom avea rezultate, iar un instrument foarte util vor fi declaraţiile de avere şi a conflictelor de interese, care trebuie să fie depuse de funţionari şi verificate de CNI. Chiar dacă în state ca ale noastre cuvântul confiscare are conotaţii nu chiar potrivite, mesajul autorităţilor trebuie să fie următorul: dacă ai comis un act de corupţie, nu pierzi doar averea, pierzi totul.

Şi încă un lucru important: niciodată în experienţa mea nu am văzut ca cineva să spună într-o declaraţie că această casă este rezultatul unui act de corupţie. De eceea este foarte important ca aceste agenţii ca CNI să aibă posibilitate să urmărească declaraţiile de avere, să le poată contrapune cu datele de la alte surse, cum e poliţia anticorupţie, serviciul vamal, fiscal, deci să asigurăm accesul CNI la aceste informaţii.”

Europa Liberă: La fel, experţii UE au recomandat înăsprirea condiţiilor de acces în profesia de judecător, procuror, agent CNI etc. De ce nu se reuşeşte în Republica Moldova? Cum se poate face acest lucru? Poate ar fi cazul să fie concediată toată lumea şi angajate alte persoane?

Pawel Wojtunik:Sunt de acord cu opinia experţilor UE. Această problemă este una din cele mai stringente în restabilirea încrederii în instituţiile de stat. Sper că această situaţie se va schimba în timp. Este un proces anevoios, iar concedierea angajaţilor nu va aduce rezultate, pentru că nu va av ea cine lucra. Nu am o soluţie universală pregătită, dar vreau să spun că această reformă necesită timp. Un lucru pozitiv este că societea civilă ridică această întrebare. Acesta va fi un catalizator important. Şi la fel vreau să spun că sunt sigur că nu toţi angajaţii din acest sistem sunt corupţi sau necalificaţi - o mare parte din ei îşi doresc schimbări şi sunt profesionişti. ”

Europa Liberă: Parlamentul de la Chişinău a adoptat recent un pachet de măsuri pentru crearea unui sistem de testare a integrităţii. Cum trebuie să funcţioneze? Cum a funcţionat în Polonia?

Pawel Wojtunik: „Da, am auzit despre această iniţiativă şi, din câte ştiu, acest pachet aşteaptă aprobarea preşedintelui. În Polonia nu există acest mecanism ca măsură anticorupţie. Este o metodă discutabilă, dar poate că în Republica Moldova va avea succes. În alte ţări nu se prea aplică. Să aşteptăm primele rezultate şi vom vedea.”

Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb despre furtul bancat şi ancheta acestuia pentru că este văzut ca un fel de „hârtie de turnesol” care va testa reformele de până acum din sistem. Într-un articol din Forbes publicat recent a apărut teza că organele de anchetă moldoveneşti, care investighează cazul, în loc să fie pe urma făptaşilor nu fac decât să neutralizeze martorii. Ce credeţi dvs. despre această impresie?

Pawel Wojtunik: „Este o întrebare-capcană şi nu aş putea să dau o apreciere opiniei unor jurnalişti. Dar sunt absolut de acord că acest caz reprezintă un test de maturitate pentru instituţiile nou create şi aici mă refer, în special, la Procuratura Anticorupţie şi alte agenţii. Sper că instituţiile date o să treacă cu bine acest examen. Din perspectiva unui ofiţer de poliţie simt că colaboratorii acestor instituţii sunt puternic motivaţi pentru a duce la bun sfârşit aceste investigaţii, în plus exercită o presiune enormă asupra lor pentru că e un caz unic în spaţiul european, dar poate că chiar mondial. Eu sper că el va fi soluţionat. Este foarte important ca societea civilă, organizaţiile societăţii civile, noi toţi să avem parte de un proces transparent şi o comunicare bine pusă la punct în ceea ce priveşte acest caz: să ştim exact ce s-a întâmplat, cine şi pentru ce fapte este responsabil. Sunt multe zvonuri, se speculează foarte mult, dar vrem cu toţii să aflăm fapte concrete.”

XS
SM
MD
LG