Linkuri accesibilitate

Ion Gudumac: „Marea majoritate a înţeles că trebuie să muncim noi pentru noi şi să încercăm să ne găsim rostul vieţii ”


Ion Gudumac

Ion Gudumac

Un interviu în exclusivitate cu președintele raionului Leova.

În 25 de ani de Independenţă a Republicii Moldova, intenţiile de reformare nu au lipsit din discursul politic, însă reuşite nu s-au prea înregistrat. Cu unele excepţii, guvernanții nu şi-a putut asuma responsabilitatea şi, respectiv, costurile legate de implementarea adevăratelor reforme. De această părere este Ion Gudumac, preşedintele raionului Leova, cu care a discutat Valentina Ursu.

Europa Liberă: Suntem în ajunul unei date importante – 25 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Aici, în teritoriu, ce crede lumea despre acest pătrar de independenţă?

Ion Gudumac: „Cred că aceşti 25 de ani de la proclamarea independenţei în 1991 nu au trecut degeaba. După 25 de ani, chiar şi cu problemele pe care le avem, marile probleme pe care le avem, s-a reuşit câte ceva. Marea majoritate a înţeles că trebuie să muncim noi pentru noi şi să încercăm noi să ne găsim rostul vieţii ca cetăţean, ca grup de persoane, ca entitate, ca primărie, ca stat. Poate este prea mult spus, dar cetăţenii au prins a înţelege.”

Europa Liberă: Dar între timp s-a adâncit prăpastia între cei de jos şi cei de sus, cei care guvernează.

Ion Gudumac: „Dacă vorbim în plan economic, clar că este o prăpastie. Este aici rolul mediator al statului şi, cred, nu numai al statului, şi al organizaţiilor neguvernamentale, şi nu numai al lor, care ar diminua acest decalaj. Fiindcă acest decalaj poate duce la nişte explozii. Nu numaidecât revoluţii.”

Europa Liberă: Se discută în societate: evoluţie sau revoluţie. Şi există mari nemulţumiri în rândul cetăţenilor că nu sunt mulţumiţi încotro merge statul, cum se guvernează treburile interne ale ţării.

Ion Gudumac: „Am spus că în 25 de ani noi am mai prins a înţelege nişte lucruri şi am încercat tare iute şi apăsat să facem un fel de revoluţii, dar în final păgubim tot noi, cei de la firul ierbii, simplul cetăţean nu are de câştigat de la revoluţii. Este bine ca noi să mergem prin evoluţie. Nu întotdeauna se reușește. Aceasta nu înseamnă că noi trebuie să fim tăcuţi şi să nu punem probleme. Punem probleme, dar trebuie să ştim ce dorim. De multe ori noi nu cunoaştem ce dorim. Suntem, pur şi simplu, mânioşi. Aceasta e puţin. Trebuie să înţelegem ce dorim. Şi eu cred că marea majoritate a cetăţenilor prind a înţelege aceste lucruri. Unii chiar le-au înţeles cam dur şi au plecat din ţară. Nu au făcut nici revoluţii, nici evoluţii, pur şi simplu au plecat.”

Europa Liberă: De la Leova sunt mulţi plecaţi în străinătate să-şi câştige bucata de pâine? Şi cum se răsfrânge această lipsă a lor asupra dezvoltării raionului?

Ion Gudumac: „De la Leova, ca din partea de sud a Moldovei, sunt cei mai mulţi plecaţi, decât cei de la nord şi din centru. Raionul Leova are astăzi, după ultimele date statistice 51.300 de cetăţeni la evidenţă.”

Europa Liberă: Dar cam câţi ar fi plecaţi?

Ion Gudumac: „Poate mai bine de 10.000 plecaţi din raion. Unii au viză de reşedinţă aici, dar de 10 ani fac naveta Italia-Moldova, Rusia-Moldova, Ucraina sau în unele ţări ale Uniunii Europene şi nu numai, sunt plecaţi pe toate continentele. În ultimii ani atestăm vreo sută de familii cu copii care părăsesc şcolile şi pleacă undeva, adică se reîntregesc familiile şi nu cu revenirea în Moldova, dar cu plecarea. După plecarea copiilor din şcoli noi observăm o descreştere.”

Europa Liberă: Consecinţele acestui exod asupra economiei raionului Leova se fac simţite, sunt sesizabile? Braţe de muncă aveţi? Sau e mare numărul şomerilor şi nu aveţi unde să-i încadraţi în câmpul muncii şi mai bine e să plece?

Ion Gudumac: „Se simte pe alocuri lipsa braţelor de muncă calificate. Dar ca să readuci astăzi cetăţeanul din Italia sau din Rusia, din ţări europene, la irigaţie la Filipeni nu e atât de uşor. Este necesară o perioadă de şcolarizare. Cetăţenii se mai uită şi la situaţia reală care este în ţară, adică calculează foarte bine lucrurile, riscurile. Dar riscurile la noi sunt mari şi aici avem foarte mult de lucru.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aţi spus ceva mai devreme că sunt probleme mari. Dar la aceste probleme soluţiile cine le caută? Şi cum pot fi ele găsite, astfel încât lumea să se împace cu gândul că într-un an-doi va veni bunăstarea şi în casa lor?

Ion Gudumac: „La nivel de raion, de autorităţi, fiindcă sunt 25 de primari în raion, este consiliul raional, se caută soluţii. Vreau să spun:

Este necesară o reformă a administraţiei publice în Republica Moldova...

capacităţile noastre sunt cam limitate, este necesară, totuşi, o reformă a administraţiei publice în Republica Moldova. Şi eu văd că prin strategiile de nivel naţional este promovată această idee. Încercăm să găsim relaţii şi în afara ţării, şi pe interior, dar nu prea suntem comparabili nici cu judeţele din România, nici cu regiunile din Ucraina nici la capitolul economic, nici chiar numeric.

Un consiliu raional cu 33 de consilieri administrează 51 de mii de populaţie, pe când un consiliu judeţean în România, 33 de consilieri la 500 de mii până la un milion de populaţie. Adică, costurile respective sunt mari, de întreţinere a acestui consiliu şi capacităţile minime de a realiza ceea ce ne dorim.”

Europa Liberă: O reformă teritorial-administrativă a existat. Pe timpul comuniştilor ei au insistat pe ideea că nu e nevoie de judeţe, că e mai bine cu raionul, pentru că, chipurile, dacă există această structură, cetăţeanul are unde să meargă să se plângă de problemele lui, să caute soluţionare. Acum se revine la ideea că totuşi e costisitor să întreţii această maşinărie. Dar de unde şi când trebuie să se revină la această reformă? Vin alegerile şi politicienii se cam tem.

Ion Gudumac: „Am spus de o reformă a administraţiei publice în general, per ansamblu, fiindcă, dacă vorbim numai să curăţim peştele de la coadă, e puţin. Inclusiv guvernarea de azi e preocupată de acest lucru, fiindcă cheltuielile sunt mari pentru întreţinerea administraţiei. Totodată, făcând reforme, noi să nu aruncăm cu apa din scăldătoare şi copilul, cum se spune pe la noi. Serviciile trebuie să rămână aproape de cetăţean. Şi aceasta a fost gafa mare a judeţelor, fiindcă eu am fost unul dintre cei care am semnat pentru raioane şi eu nu mă dezic. Noi ajunsesem după un certificat să ne ducem la Hânceşti, la 70-100 de kilometri, când am avut serviciile desconcentrate în teritoriu. Şi până atunci noi trebuie să avem serviciile în teritoriu. Vorbesc de administrare, un consiliu regional, nu ştiu cum se va numi, raion mare sau judeţ mare. Bine, pe cineva a speriat denumirea de judeţ.

Aţi spus 25 de ani de independenţă: ştiţi care era cel mai dureros cuvânt pe atunci? Primar, „înseamnă că el ne va bate”. Aşa gândeau oamenii în ’90. Astăzi oamenii îşi doresc servicii aproape, de calitate şi clar că funcţionarul public sau persoana care prestează servicii în domeniul public trebuie să fie remunerat la nivel. Astăzi cu 2.600-3.000 de lei este chiar derizoriu salariul.”

Europa Liberă: Care sunt resursele nevalorificate pe interior în Republica Moldova? Unde trebuie să se investească şi cum să se găsească bani pentru a face aceste investiţii?

Ion Gudumac: „Nu numai în bani este vorba. Noi încă nu am devenit societate. Noi suntem, mă scuzaţi, poate, o umplutură, suntem mulţi cetăţeni într-un teritoriu şi nu suntem organizaţi. Acum se caută un candidat la funcţia de preşedinte şi se spune că e neîncredere în clasa politică. Dar cum în 25 de ani noi nu am promovat oameni? Lista, spisokul din anii ’90 ne aduce defavoare şi în ziua de azi. Omul din listă are competenţe limitate. Cel care va primi mandat în numele poporului, acela are responsabilităţi mult mai enorme.”

Europa Liberă: Lipsa unui lider naţional s-a răsfrânt în vreun fel asupra dezvoltării statului Republica Moldova? Pentru că, atunci când discuţi cu oamenii simpli, ei zic că fie Moldova nu a avut personalităţi de încredere care să ajungă a fi lideri naţionali, fie că mai degrabă ar trebui să-i caute în exterior şi să aducă pe cineva să administreze treburile statului.

Ion Gudumac: „Mateevici a spus în poemul său „Basarabenilor” că noi trebuie să căutăm. Noi nu i-am căutat pe liderii noştri naţionali. Noi trebuie să-i găsim prin schimbarea procedurii de alegere a oamenilor. Poate consiliile locale şi raionale încă calea-valea, dar la nivel naţional noi trebuie să promovăm oamenii minimum ca în Estonia. Acolo tot sunt liste ale partidelor politice, dar vine cetăţeanul şi alege din listă persoana concretă. Şi nu liderul partidului face lista, care, am înţeles, costă ceva, dar cetăţeanul va alege cine este primul, al doilea, al treilea ş.a.m.d. în listă.

Pentru preşedintele Statelor Unite ale Americii, cred că avem acuşi un an de zile de când se discută preşedinte, preşedinte, şi tot candidaţi numai vedem şi candidaţi. Noi în două luni cred că vom face o procedură foarte superficială, la fuga. Dar ar fi o soluţie. Liderii naţionali nu i-am avut, nu i-am căutat, nu i-am identificat pe cei care trebuie. Aceasta ne-a adus o defavoare.”

Europa Liberă: Ce calităţi trebuie să posede acest lider naţional şi cum apare el?

Ion Gudumac: „Mi-ar veni greu să spun care calităţi, dar îl identifică cetăţenii. Unica persoană astăzi aleasă direct de către cetăţeni în Republica Moldova este primarul. Şi noi vedem că în unele localităţi este un efect destul de serios şi bun. Dacă am avea şi la nivel naţional identificarea liderilor, nu prin cunoştinţe, pentru că e tânăr numai, tinereţea nu e profesie... Eu într-un moment, trecând de 50 de ani, mi-am zis că sunt depăşit, nu este o problemă. Dar un om, chiar fiind la vârsta de pensionare sau mai înaintată, poate să-şi aducă aportul într-un mod sau altul la consolidarea societăţii, la bunăstarea societăţii şi care nu duce de la gura copiilor, eu cred că merită să fie promovat şi noi trebuie să identificăm aceşti oameni.”

Europa Liberă: Se discută mult şi despre factorul geopolitic, încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul? Şi după 25 de ani un răspuns clar la această întrebare încă nu există. Cât de păgubos a fost să se discute doar despre acest factor geopolitic?

Ion Gudumac: „Moldova este un stat mic, divizat pe opțiunile pro-Est, pro-Vest. Noi nu ne-am decis ce dorim şi încotro mergem. Noi nu ne-am dorit să plecăm de aici, noi dorim să construim ceva la noi acasă. Marea majoritate a cetăţenilor conştientizează că dorim un trai la standarde europene. Aceasta nu înseamnă că suntem împotriva Rusiei şi a altor popoare care ne înconjoară.”

Europa Liberă: Se zice „standarde europene cu mentalitate sovietică”.

Ion Gudumac: „Nu, nu este posibil aşa ceva. Noi cred că vom parcurge acest drum mai anevoios. A fost o deschidere extraordinară în 2009, dar pe parcurs a fost ce a fost. Şi, iarăşi, unica şi principala problemă e că instituţiile statului nu şi-au făcut datoria.”

Europa Liberă: Preşedintele raionului Leova, domnul Gudumac, cu ce aseamănă astăzi Republica Moldova? Şi cum o vede în următorii 25 de ani?

Ion Gudumac: „Noi avem perspective, avem şanse. Nu vom face noi, vor face alţii.”

Europa Liberă: Alţii cine?

Ion Gudumac: „Noi suntem un teritoriu foarte mic şi foarte uşor influenţabil. Mă tem că poate fi şi varianta că, dacă nu vom face noi, vor face alţii, inclusiv străinii.”

XS
SM
MD
LG