Linkuri accesibilitate

„25 de ani de (in)securitate” (MoldNova.md)


Iurie Leancă în relaţia deschisă de parteneriat cu majoritatea parlamentară (IPN; Independent.md).

După ce mai toată lumea şi-a expus părerea despre trecerea lui Iurie Leancă în relaţia deschisă de parteneriat cu majoritatea parlamentară, a venit rândul şi unui autor de la portalul Independent.md, Vlad Surcov. Editorialul acestuia este întitulat „Iurie Leancă: O scurtă istorie a prăbuşirii unui mit”. Decizia lui Leancă reprezintă, scrie Surcov, „un moment al adevărului pentru viaţa politică moldovenească” care „spulberă un mit în care mulţi oameni de calitate au crezut cu adevărat”. „Liderul PPE va deveni „păpuşă electorală gonflabilă” a clanului PD”, se mai arată în articolul publicat de Vlad Surcov. Autorul mai crede că Iurie Leancă „va rămâne în istorie ca un „partener” al regimului mafiot, care, fiind pro-european, a compromis poate cel mai mult ideea de integrare europeană a Republicii Moldova.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:53 0:00
Link direct

Parteneriatul pentru integrare european dintre majoritatea parlamentară și PPEM a lui Iurie Leancă este analizat şi de politologul Dionis Cenușa într-un comentariu publicat pe site-ul Agenției IPN. „[…] Nu poți pretinde că e vorba de un parteneriat național, implicând doar câteva formațiuni politice (3 entități), cu sprijin public de circa 10% în sondaje”, menționează Dionis Cenușa. După părerea lui, fără alte partide de orientare pro-europeană din opoziție, inclusiv cele extra-parlamentare, dar și în absența sprijinului sectorului asociativ, parteneriatul pentru integrare europeană se rezumă la a fi unul politic minoritar și în niciun caz unul național. În concluzie, autorul spune că parteneriatul pare a fi „o formalitate politică inutilă, dar nu un act politic logic, asumat și realist”.

Într-un editorial („Uniţi în durere”) publicat pe site-ul ziarului „Adevărul”, la secțiunea blog, Răzvan Voncu remarcă faptul că, probabil, singurul mare gest politic al preşedinţiei lui Nicolae Timofti a fost decizia de a declara ziua de 13 august drept zi de doliu naţional în RM (în legătură cu funeraliile Reginei Ana a României). Autorul editorialului menționează că deși nu este decât un gest simbolic, fără consecinţe practice imediate, decizia preşedintelui de la Chişinău e din cu totul altă categorie decât defunctele „poduri de flori”. Hotărârea de declarare a doliului naţional în RM ca o reverenţă postumă faţă de cea care ar fi putut fi regina României Mari (dacă zarurile istoriei ar fi căzut altfel), este o decizie care promovează o cultură a integrării, menționează Răzvan Voncu.

Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este o structură influențată politic în condițiile în care doar șase din membrii lui sunt judecători, aleși de Adunarea Judecătorilor, iar restul sunt trecuți mai mult sau mai puțin prin filtre politice. De această părere este Dumitru Visternicean, judecător la CSJ, fost preşedinte al CSM. Într-un interviu pentru portalul BIZLAW, Visternicean mai explică că „[…] Ministrul Justiției este reprezentantul acelui partid care l-a promovat în Guvern. Ministerul Justiției reprezintă puterea politică. În asemenea situații nu este justificată prezența lui acolo. Ar fi bine să fie prezent cel puțin cu vot consultativ”. Un alt subiect la care se referă este reorganizarea instanțelor judecătorești. Părerea lui Dumitru Vistirniceanu e că ar fi o reformă „parțial” bună pentru că din cele trei variante propuse s-a mers pe cea mai dură. Judecătorul mai crede că sistemul judiciar este injectat de vicii, care în final determină credibilitatea societății în acest sistem.

„Atentat la suveranitatea și integritatea teritorială a RM”, titrează „Deutsche Welle” într-o corespondență de la Chișinău despre aplicația militară comună din 2 august a Grupului Operativ de Trupe Ruse și cele ale așa-ziselor structuri de forță de la Tiraspol, care au simulat un atac împotriva „inamicului” de pe malul drept al Nistrului. În materialul de la DW, directorul executiv „Promo-Lex”, Ion Manole, afirmă că exercițiile militare, efectuate cu grave încălcări ale normelor dreptului internațional și într-o zonă de conflict, reprezintă în mod clar o sfidare la adresa păcii în regiune. […] Forțarea Nistrului de către militarii ruși și transnistreni are loc în timp ce președinția germană a OSCE încearcă să convingă Chișinăul să accepte anumite cedări în raport cu regiunea transnistreană (pentru sporirea măsurilor de încredere) – efort criticat de reprezentanții societății civile de la Chișinău și de unii analiști politici americani”, scrie DW.

Ion Mischevca concluzionează într-un editorial („25 de ani de (in)securitate”) publicat pe portalul „moldNova” că autoritățile de la Chișinău trebuie să de-a dovadă de voință politică pentru a denunța Acordul Elțin-Snegur din 1992, să declare teritoriul din stânga Nistrului drept zonă aflată sub ocupație rusească și să recunoască nulitatea juridică a neutralității sale fictive. Numai astfel, spune autorul, RM poate să-și asigure securitatea și să obțină independența reală. Ion Mischevca opinează că prin convenția de încetare a focului din 1992, semnată de către președinții Elțin și Snegur, Rusia și-a recunoscut implicarea directă în războiul de pe Nistru. Este împotriva tuturor uzanțelor diplomatice, observă autorul editorialului, ca o parte beligerantă să aibă rol de mediator și să-și mențină contingentul de pacificare pe teritoriul ocupat. Autorul comentariului notează că neutralitatea Republicii Moldova este una declarativă, fiind inserată doar în Constituție, nu și efectivă. Republica Moldova, amintește Ion Mischevca, este unicul stat neutru din lume care are trupe străine staționate pe teritoriul său.

XS
SM
MD
LG