Linkuri accesibilitate

„Pașii mici” ai lui Steinmeier


Frank-Walter Steinmeier (stânga) și șeful adjunct al Misiunii OSCE în MOldova, Stephen Young, pe podul de peste Nistru, de la Gura Bâcului, în drum spre Tiraspol

Frank-Walter Steinmeier (stânga) și șeful adjunct al Misiunii OSCE în MOldova, Stephen Young, pe podul de peste Nistru, de la Gura Bâcului, în drum spre Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Ecouri la vizita ministrului german de externe la Chișinău și Tiraspol. Analiști economici de pe ambele maluri ale Nistrului fac evaluări mai puțin optimiste pentru economia și bugetul regiunii transnistrene.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

Comitetul de investigație de la Tiraspol a încetat urmărirea penală inițiată de unul din anchetatorii săi pe faptul neachitării într-un volum deplin a pensiilor și salariilor bugetarilor în anul 2015. Urmărirea penală a fost inițiată urmare a unei decizii de acum o lună a Sovietului suprem de la Tiraspol, care acuză guvernul că în martie 2015 a tăiat pensiile și salariile bugetarilor cu 30%, deși ar fi existat suficienți bani pentru achitarea integrală a acestora. Serviciul de presă al comitetului de investigație a anunțat că în urma unei verificări suplimentare s-a constatat că anchetatorul s-a grăbit să pornească urmărirea penală, întrucât nu ar fi fost studiate suficient deciziile executivului și nu s-a ținut cont de faptul că Sovietul suprem a adoptat bugetul pentru 2015 cu un deficit imens fără acoperire. Executivul de la Tiraspol a emis o declarație în care a respins acuzațiile majorității deputaților în Sovietul suprem și afirmă că decizia nepopulară de tăiere a plăților sociale ar fi avut la bază motive obiective – criza economică prelungită, scăderea comerțului extern și, respectiv, a veniturilor bugetare.

Pe poligonul militar din regiunea transnistreană au avut loc exerciții antiteroriste la care au participat unități speciale din structurile de forță ale nerecunoscutei republici moldovenești nistrene și ale Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) staționat în Transnistria. Un comunicat al executivului din Tiraspol precizează că militarii au executat câteva scenarii de neutralizare a teroriștilor și de eliberare a ostatecilor. Șeful GOTR, colonelul Dmitri Zelenkov este citat cu declarația că experiența comună a unităților transnistrene și a militarilor ruși îi întărește încrederea că „orice amenințări teroriste vor putea fi curmate la etape timpurii”. „Este important să continuăm această interacțiune”, a spus Zelenkov. Șeful executivului transnistrean Pavel Prokudin a afirmat cu această ocazie că regiunea transnistreană ar fi amenințată militar, citez: „Vedem ce se întâmplă în lume, cum la hotarele noastre zângănesc din arme unii cu mințile înfierbântate, iată de aceea asemenea aplicații sunt importante pentru susținerea moralului armatei”, citat închis. Exerciții militare ale unităților transnistrene și ale Grupului Operativ de Trupe Ruse au avut loc cu regularitate în ultima perioadă în stânga Nistrului și au fost condamnate de Chișinău. Un nou exercițiu tactic al armatei transnistrene și GOTR a fost anunțat pentru perioada 1-3 august, pe malul râului Nistru, în apropiere de Tiraspol.

Pe 29 iulie, în regiunea transnistreană au avut loc manifestații festive marcând 24 de ani de la începutul operațiunii militare de menținere a păcii la Nistru. La punctul de control al contingentului militar rusesc de la Bender a avut loc „ziua ușilor deschise”. La ceremonia festivă a fost prezent consilierul ministrului de externe al Federației Ruse, Marat Kulahmetov, care a transmis un mesaj de felicitare din partea șefului diplomației ruse Serghei Lavrov. Experiența misiunii de menținere a păcii la Nistru, în opinia consilierului de la Moscova, contribuie la „consolidarea securității regionale și paneuropene”.

Locuitorii regiunii transnistrene primesc tot mai puțini bani de peste hotare, sugerează date ale băncii centrale de la Tiraspol. Transferurile făcute de persoane fizice prin sisteme internaționale au scăzut de la echivalentul a 320 de mii de dolari în ianuarie la cca 250 de mii de dolari în iunie. Peste 70% din transferuri sunt din Rusia, urmate de cele din Moldova și Turcia.

***

Europa Liberă: Ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a vizitat, pe 26 iulie, Republica Moldova, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, organizație care mediază soluționarea conflictului transnistrean. Steinmeier a spus că negocierile în formatul 5+2, relansate cu ajutorul Germaniei, în luna iunie, la Berlin, trebuie să se axeze mai departe pe măsuri de întărire a încrederii între Chișinău și Tiraspol, insistând asupra a două chestiuni: recunoașterea de către Chișinău a diplomelor de studii și a plăcuțelor de înmatriculare auto transnistrene. În opinia oficialului german, asemenea pași pot crea o bază pentru reglementarea politică a conflictului. Mai multe, de la Tamara Grejdeanu.

Șeful diplomației germane a atras atenția că după reluarea negocierilor în formatul 5+2, discuțiile trebuie să ia calea unor realizări concrete. Pentru început, să fie puse în aplicare înțelegerile convenite de reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului la Berlin, și anume să fie recunoscute diplomele emise de universitățile din stânga Nistrului, iar autoturismele cu plăcuțe de înmatriculare eliberate la Tiraspol să fie admise în traficul internațional. Ministrul de externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a cărui țară deține președinția OSCE a mai precizat că un statut special al regiunii transnistrene poate fi acceptat doar cu respectarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova:

„Sfatul meu este să se discute în baza unor măsuri de consolidare a încrederii astfel încât să fie creată baza pentru soluționarea unor probleme mai complexe ulterior. Măsurile despre care am discutat la Berlin și astăzi, aceste măsuri nu vor putea schimba de la o zi la alta viața în Republica Moldova și regiunea transnistreană, dar trebuie să fie începute măsuri mici, cum ar fi redeschiderea podului sau recunoașterea diplomelor universitare, cu garantarea suveranității Republicii Moldova. Sunt pași mici pe care i-aș recomanda să fie implementați cu multă ambiție.”

La rândul său, premierul Pavel Filip a confirmat disponibilitatea autorităților moldovene de a realiza măsurile discutate la Berlin și a spus că ulterior ar trebui rezolvată problema fermierilor din Dubăsari care nu au acces la terenurile lor situate după traseul Râbnița-Tiraspol, dar și a locuitorilor din zona de securitate cărora le este îngrădită libera circulație.

Pavel Filip a mai spus că autoritățile de la Chișinău sunt interesate ca discuțiile în formatul 5+2 să ajungă și la chestiuni politice, cum ar fi statutul juridic al regiunii transnistrene:

„Am exprimat disponibilitatea de a elabora în timpul apropiat o concepție cu privire la parametrii de bază ai statutului juridic special al Transnistriei cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.”

Oficialului german s-a referit la conflictele înghețate din regiune și, în cazul celui transnistrean, a menționat nevoia unui dialog care să asigure stabilitatea în Republica Moldova. După o pauză de doi ani, la reluarea negocierilor sub președinția germană a OSCE, observatori de la Chișinău și internaționali au apreciat înțelegerile convenite la Berlin drept cedări ale Chișinăului în raport cu Tiraspolul. L-am întrebat pe ministrul german de externe Frank Walter Steinmeier ce părere are despre aceste opinii:

Frank-Walter Steinmeier și Pavel Filip

Frank-Walter Steinmeier și Pavel Filip

„La Berlin, când am discutat în formatul 5+2 și ulterior la conferința din Bavaria, această setare a agendei este recunoscută a fi una corectă și în Republica Moldova. Faptul că nu am ajuns încă la o soluție, asta nu înseamnă că noi cedăm. Iată de ce sunt convins că și guvernul Republicii Moldova este de părere că fiecare pas mic care se face, nu doar că este favorabil pentru ambele părți, dar este util și pentru integritatea Republicii Moldova și suveranitatea acesteia în totalitate.”

Dar iată cum a comentat premierul Pavel Filip îngrijorările experților care susțin că recunoașterea diplomelor și a plăcuțelor de înmatriculare auto transnistrene ar fi de fapt o recunoaștere a așa-zisei statalități transnistrene:

„Noi trebuie să facem absolut tot posibilul pentru a veni în confortul cetățenilor, și nu contează că acești cetățeni sunt pe malul drept sau pe malul stâng al Nistrului. Noi trebuie să avem grijă de ei, trebuie să avem grijă de calitatea vieții lor și atunci când vorbim despre apostilare, trebuie să le oferim același drept și lor, să poată merge să-și continue studiile, fie la universitățile din Europa, fie în altă parte.”

Șeful diplomației germane a mers și la Tiraspol, unde s-a întâlnit cu șeful executivului regiunii, Pavel Prokudin, cu șeful Sovietului suprem, Vadim Krasnoselski, și cu reprezentantul politic al administrației transnistrene, Vitali Ignatiev.

De curând, administrația de la Tiraspol a cerut convocarea unei ședințe extraordinare în formatul 5+2 care să fie dedicată exclusiv problemei tranzitului de combustibil pe căile ferate.

Agenția oficială de știri de la Tiraspol Novosti Pridnestrovia îl citează pe diplomatul german cu declarația că ,,va lua sub control această chestiune”. Potrivit portalului, negociatorul de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus că este gata să respecte cuvânt cu cuvânt angajamentele convenite la Berlin.

***

Europa Liberă: Declarațiile ministrului german de externe au fost criticate dur nu numai de experți de la Chișinău, dar și de observatori internaționali. Între aceștia și analistul de la Fundaţia Jamestown şi Eurasia Daily Monitor, Vladimir Socor, cu care a stat de vorbă colega mea Valentina Ursu.

Vladimir Socor: „Efortul domnului Steinmeier nu este în niciun caz de a rezolva conflictul ruso-moldav de pe teritoriul Republicii Moldova, este acela de a legaliza separarea Transnistriei de Republica Moldova…”

Europa Liberă: Dar cum e posibil acest lucru?

Vladimir Socor: „…cu prezența în continuare a trupelor rusești pe teritoriul respectiv. Domnul Steinmeier presează pentru ca Republica Moldova să treacă la elaborarea unui statut special pentru Transnistria. Despre acest statut special se discută de mulți ani. Republicii Moldova i-a fost, practic, impus un fel de angajament ca, la un moment dat, să adopte un statut special. Noțiunea de „statut special” este una specifică spațiului post-sovietic, spațiului hegemonic rusesc, ea nu este o noțiune europeană. Nicăieri în Europa nu veți găsi chestiunea „statutului special”. Este o invenție a Rusiei care datează încă din anii ʾ90, de aproape 20 de ani.”

Europa Liberă: Domnule Socor, dar regiunea trebuie să se bucure de un anume statut…

Vladimir Socor

Vladimir Socor

Vladimir Socor: „Problema care ne preocupă acum este aceea a statutului special pentru care Rusia, cu sprijinul domnului Steinmeier, și al guvernului francez, nu al cancelarei Merkel, fac presiuni asupra Ucrainei să adopte un statut special pentru regiunile ocupate de Rusia pe teritoriul Ucrainei. Dacă Republica Moldova cedează și trece la elaborarea unui statut special, se vor intensifica și presiunile asupra Ucrainei, se va crea un precedent, pentru ca Ucraina să facă aceleași cedări, cărora președintele Poroșenko și majoritatea parlamentului ucrainean li se opun. Dacă, pe de altă parte, președintele Poroșenko și Rada Supremă din Kiev cedează la presiunile de acolo, atunci ne va fi nouă cu atât mai greu să rezistăm presiunilor asupra Republicii Moldova. Aceste două probleme trebuie văzute în corelație. Este necesar ca cei de la Chișinău să se consulte cu cei de la Kiev și împreună să reziste la această schemă pe care încearcă Rusia să o impună. Eu personal nu am nici cea mai mică încredere în domnul Steinmeier. I-am urmărit activitățile de când a devenit ministru de externe în privința conflictelor ruso-georgian în Abhazia, ruso-ucrainean în Donbas și în privința Republicii Moldova. Dânsul încearcă nu să rezolve aceste conflicte, dar să legalizeze entitățile separatiste care acum sunt ilegale.”

Europa Liberă: Domnul Steinmeier a trecut Nistrul, s-a aflat şi la Tiraspol pentru câteva ore. Prezenţa lui la Tiraspol despre ce vorbeşte?

Vladimir Socor: „Probabil că o parte a conducerii de la Tiraspol doreşte, într-adevăr, separarea definitivă de Republica Moldova. Nu aceasta este politica Rusiei. Politica Rusiei este în Transnistria, ca şi în Donbas, să vâre îndărăt regiunea controlată de ruşi, să o vâre îndărăt în cadrul sistemului politic şi instituţional al Republicii Moldova, respectiv, al Ucrainei. Pentru ca în acest mod Rusia să exercite o influenţă suplimentară în sistemele politice şi instituţionale de la Chişinău, respectiv, de la Kiev. Deci, Rusia nu are o politică secesionistă sau separatistă, Rusia doreşte reintegrarea Donbasului, respectiv, a Transnistriei în termenii şi pe baza unor acorduri impuse de către Rusia, care să asigure influenţa Rusiei în cadrul sistemelor respective.”

Europa Liberă: La ce evoluţii trebuie să ne aşteptăm şi ce poate să se întâmple până la finele acestui an, perioadă cât Germania mai deţine această preşedinţie la OSCE?

Vladimir Socor: „Germania va face presiuni maxime pentru a obţine un rezultat pe hârtie la conferinţa de sfârşit de an. Să aducă o bucată de hârtie pe care Moldova să facă acele concesii pe care domnul Steinmeier nu le poate obţine din partea Rusiei, nici din partea Tiraspolului. Și acesta să fie un succes, să fie moştenirea istorică a domnului Steinmeier. Dânsul probabil că nu va mai fi ministru de externe, aşa sunt înţelegerile între partidele de la Berlin, domnul Steinmeier ar putea să devină preşedinte. Deci, se va retrage din politica activă, are nevoie de un fel moştenire istorică. Este un considerent de care se ghidează mulţi diplomaţi occidentali şi oameni de stat occidentali, miniştri. Se ghidează de acest considerent foarte important pentru ei.”

Europa Liberă: La ce se va reduce politica paşilor mici în reglementarea conflictului transnistrean? Ne referim la cele şapte puncte care sunt incluse în acea foaie de parcurs. Vor fi recunoscute la nivel internaţional diplomele postuniversitare care se dau în stânga Nistrului, plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor din regiunea transnistreană?

Vladimir Socor: „Vor fi recunoscute, dacă le recunoaşte Republica Moldova. Fără recunoaşterea Republicii Moldova, nimeni nu le va recunoaşte, indiferent ce presiuni se fac asupra Republicii Moldova de către Germania, în cazul acesta, şi de către Rusia, bineînţeles, de către Germania şi Rusia cu forţe unite. Dacă Republica Moldova nu le recunoaşte, nimeni din Europa sau din lume nu va recunoaşte aceşti aşa-zişi paşi mici. Aceşti paşi mici nu înseamnă altceva decât recunoaşterea pas cu pas de către Republica Moldova a existenţei unei Transnistrii separate, de fapt, de Republica Moldova, dar pe hârtie făcând parte din Republica Moldova şi influenţând din interior politica acesteia.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră admiteţi o reintegrare a celor două maluri ale râului Nistru în viitorul apropiat?

Vladimir Socor: „Nu, nu în viitorul apropiat. Republica Moldova este incapabilă să realizeze acest lucru în perioada actuală. Republica Moldova este un stat falimentar financiar, falimentar moral şi, bineînţeles, instituţiile sunt prăbuşite. În această situaţie ar fi un pericol fatal pentru Republica Moldova să înceapă aceste procese.”

Europa Liberă: Opinia analistului internațional Vladimir Socor, într-un interviu cu Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: Economia regiunii transnistrene își va continua declinul și s-ar putea contracta anul acesta cu 5-6%, după prăbușirea de 20% de anul trecut, se arată într-un studiu al Centrului Analitic „Expert-Grup” de la Chișinău. Experții constată că sistemul economic din stânga Nistrului este afectat de scăderea consumului - urmare a reducerii salariilor și scăderii remitențelor - de deficitul bugetar imens și de reducerea investițiilor de capital. Criza valutară cauzată de menținerea artificială a unui curs de schimb populist a dăunat comerțului exterior al regiunii, ale cărei probleme economice s-au agravat ca și urmare a luptei politice interne, se mai spune în raportul Centrului „Expert-Grup”. Lina Grâu a stat de vorbă cu unul din autorii studiului, Iurie Morcotîlo:

Iurie Morcotîlo: „În anul 2015, prima jumătate a anului 2016, la majoritatea indicatorilor economici a fost înregistrată o descreștere enormă – pentru 2015 în jur de minus 20%, iar anul acesta tot se preconizează descreșterea în jur de 5-6%.

A avut impact, descreșterea aceasta, și asupra bugetului din regiune și problemele cu bugetul au generat o reacție în lanț asupra veniturilor populației. Noi cunoaștem că anul trecut au fost datorii față de pensionari, datorii față de salariații din sectorul bugetar. Și cu toate că situația s-a îmbunătățit către finele anului 2015 și anul acesta, totuși, din punctul acesta de vedere, în ultimi doi ani a suferit foarte mult populația, cei mai nevoiași. Pentru că politicile economice, macroeconomice care sunt implementate de administrația de la Tiraspol nu au făcut altceva decât să amâne în timp costurile de ajustare la criza economică care s-a întâmplat în regiune.

Iurie Morcotîlo

Iurie Morcotîlo

Dacă e să comparăm cu malul drept al Nistrului și cu Ucraina, care au intrat în recesiune în 2014, cei din regiunea transnistreană, prin decizia să nu defavorizeze așa numita rublă, au asigurat pe vreo jumătate de an o anumită stabilitate pe piața lor internă, însă vedem acum consecințele acestei decizii – nedefavorizarea așa-numitei ruble a dus la apariția deficitului de valută pe piața lor internă, ceea ce la rândul său a generat criză alimentară din regiune, când importatorii nu au bani să importe produse de prima necesitate. Și asta a bătut în primul rând în consumatori cei mai simpli care sunt nevoiți să practice „turismul alimentar” – să meargă pe malul drept al Nistrului sau în Ucraina pentru a cumpăra produse cele mai esențiale.

Și atâta timp cât nu o să fie ajustările acestea în politica monetară, în politica de curs de schimb vor continua să fie probleme care nu vor permite relansarea economiei.

Pe lângă factori economici aici este în joc și aspectul electoral, fiindcă în regiune anul curent este unul electoral.”

Europa Liberă: Da, în luna decembrie au loc alegerile liderului regiunii în Transnistria…

Iurie Morcotîlo: „Da, și decidenți politici de la Tiraspol gândesc nu ca economiști, ei gândesc în primul rând ca politicieni și se gândesc în primul rând ce pot să cumpere sau să minimizeze cursurile pentru a atrage electorat. Cu toate că, așa cum am mai spus, costurile ulterioare pot să fie mult mai mari în timp.”

Europa Liberă: Încă un aspect am remarcat în studiul dumneavoastră. Spuneți acolo că în 2015 scăderea economică în regiunea transnistreană a fost una foarte mare, de minus 20%. În 2016 se estimează o scădere de 5-6%. Pare să fie situația mai bună anul acesta, având în vedere cifrele. Într-adevăr așa este, sau e o părere neavizată asta?

Iurie Morcotîlo: „Statistica din regiune sau cifrele care se prezintă public nu permit o prognozare sau o înțelegere a tuturor a proceselor economice. Cifrele acestea sunt relative și atunci când noi presupunem 5-6%, poate la final de an să fie și mai mult. La fel cum s-a întâmplat în anul 2015. Dar dacă e să ne referim la această cifră de 5-6%, trebuie să înțelegem că noi cumpărăm 2016 cu anul 2015, și cu așa o descreștere în acest an de 5-6 la sută este destul de mult. Pentru că dacă luăm doi ani combinați – 2015 și 2016 – noi observăm o descreștere în doi ani de 25%. Deci, produsul intern brut al regiunii în doi ani s-a redus cu o pătrime, deci este o cifră foarte impresionantă. Asta demonstrează că sunt necesare măsuri destul de drastice pentru a îmbunătăți situația socială-economică din regiune.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum vedeți evoluând situația pe piața valutară din regiunea transnistreană? Ați spus că principala cauză a crizei este faptul că nu a fost ajustat la timp cursul oficial al rublei transnistrene la cel al dolarului. Acum știm că există o luptă, cum ați zis dumneavoastră, în context electoral între Subiectul suprem și partea executivă a puterii de la Tiraspol. Cum vedeți ieșirea din impas? Care ar fi soluțiile care ar putea scoate situația din acest punct mort, în care vedem o piață neagră foarte dezvoltată, unde agenți economici nu au bani să cumpere produse alimentare etc.?

Iurie Morcotîlo: „Dacă excludem toți factorii sau argumentele care sunt folosiți pe intern în discuțiile dintre legislativul și executivul de la Tiraspol, dacă e să analizăm pur economic situația, vedem că regiunea transnistreană a fost unica entitate din Europa de Sud-Est, dintre țările care au fost afectate de criză, care nu a defavorizat valuta. Asta a dus, în primul rând, la scăderea competitivității agenților economici din regiune, respectiv asta a făcut ca exporturile agenților economici din regiune au scăzut semnificativ și principalele mărfuri nu-și găseau desfacere pe piețele externe. Și, respectiv, a scăzut și repatrierea de valută.

Și asta este o consecință normală atunci când are loc o criză economică și o regiune nu-și defavorizează valuta. Asta a fost decizia lor politică - de a nu defavoriza.

Dar mai devreme sau mai târziu ei vor fi nevoiți să o facă, fiindcă alte soluții nu sunt pentru a echilibra piața valutară. Și deja se observă primele decizii în acest domeniu. Tiraspolul poate să amâne această decizie până la alegeri. În cadrul ultimei sale vizite la Moscova, domnul Șevciuk a cerut asistența experților ruși. În spațiul public au ajuns informații că însăși experții ruși propun sau sugerează ca una dintre soluțiile stabilizării pieței valutare să fie devalorizarea.

Părerea mea este că rubla va fi devalorizată. Problema principală rămâne când va fi această devalorizare. Și odata cu devalorizarea se vor ajusta și toți factori economici, va crește competitivitatea și toate speculațiile se vor diminua.”

Europa Liberă: Dar asta ar afecta și populația foarte mult…

Iurie Morcotîlo: „Da, asta va afecta populația, pentru că vor fi mai scumpe importurile. Regiunea importă majoritatea produselor care le consumă și asta va afecta costul produselor.

În regiunea transnistreană trebuie să luăm în calcul cum se formează bugetul și cum ajung bani la bugetari și pensionari. Noi știm că bugetul pentru pensii, bugetul public este mult dificitar. Banii, cunoaștem, că vin din două surse principale: asistența directă a Federației Ruse, care vine direct în budget, și banii din vânzarea gazului natural către agenți economici din regiune care sunt colectați dar ulterior nu sunt achitați Gazpromului. Și aceste fonduri permit Tiraspolului să finanțeze sfera socială din regiune.

Ei s-au ciocnit cu deficit în ultimi doi ani pentru că criza economică a afectat principalii exportatori – Râbnița, Tirotexul - și eu au început să micșoreze consumul de gaz. Asta automat a dus și la micșorarea fluxurilor de bani de la gaz către buget. Și al doilea factor ține de faptul că banii din asistența financiară din partea Rusiei sunt transferați la contul valutar a așa-numitului Soviet suprem, rubla rusească s-a defavorizat, suma în 2015 în ruble rusești a fost aceeași ca și în 2014, dar fiindcă moneda rusească s-a defavorizat față de rubla transnistreană și în ruble transnistrene s-a primit o sumă aproape de două ori mai mică față de 2014.

Defavorizarea așa-numitei ruble transnistrene față de rubla rusească în 2017 va permite ca volumul de finanțare din partea Federației Ruse să crească în termeni nominali față de 2016.”

Europa Liberă: Din studiile pe care le-ați făcut, cam cu cât ar trebuii să fie depreciată rubla transnistreană în așa fel ca să se ajungă la un echilibru dintre cerere și ofertă?

Iurie Morcotîlo: „ De obicei când sunt probleme cu cursul de schimb în orice economie de obicei costul just al unei valute este cel de pe piața neagră. Și de exemplu din informația pe care o cunoaștem prețul pe piața neagră a regiunii transnistrene poate ajunge până la 18 ruble pentru un dolar, față de cursul oficial de 11,1 ruble. Sigur că defavorizarea care ipotetic poate să aibă loc poate să nu ajungă la 18 ruble, dar să fie graduală – de la 11 la 13, iar apoi până la 15 ruble. Pentru că dacă ar fi o defavorizare graduală și impactul acesta asupra straturilor sociale mai vulnerabile nu va fi atât de brusc.

Pur și simplu problema principală este că Tiraspolul a pierdut foarte mult timp pentru a ajunge la concluziile acestea. Dacă ar fi început procesul de defavorizare, chiar și graduală, cu un an, un an și jumătate în urmă, consecințele economice ar fi fost cu totul altfel pentru regiune.”

Europa Liberă: Mai blânde, în sensul că nu atât de dure?

Iurie Morcotîlo: „Da, da”

Europa Liberă: În studiu ați făcut și o anumită evaluare într-o perspectivă de câțiva ani pentru economia regiunii transnistrene. Aveți ceva pronosticuri optimiste? Care sunt principalele concluzii?

Iurie Morcotîlo: „De obicei după orice criză cu așa consecințe dramatice, cu scăderi de peste 20%, pur și simplu se ajunge la un moment în care economia nu mai are încotro cădea și, vreai nu vreai, economia începe să înregistreze o anumită creștere.

Eu aș spune că problema principală este cât de mare va fi creșterea în următori ani. Și aici sunt două opțiuni. Dacă nu se întreprind anumite măsuri de reformare drastică de exemplu să se mărească competiția în regiune, să înceapă implementarea mai consecventă a Acordului de Asociere cu UE în ce ține de liberalizarea comerțului, să se reformeze sistemul de pensii etc., atunci, din contul devalorizării, se va restabili parțial competitivitatea agenților economici deja existenți, vor crește într-o anumită măsură exporturile ceea ce va impulsiona un pic economia. Ea poate să crească în jur cu 4-5%. Însă, dacă va crește cu 3-4% va fi nevoie de 4-5 ani pentru ca economia doar să revină la nivelul din anul 2014.

În caz dacă autoritățile din regiune își asumă o agendă de reformare mai drastică, atunci ratele de creștere vor fi mult mai înalte și putem să ne așteptăm ca în 2-3 ani să revină la nivelul anului 2014 produsul regional brut al Transnistriei.

Dar aici este foarte greu pronosticat aspectul acesta politic, fiindcă situația pe intern din regiune este destul de imprevizibilă.”

Europa Liberă: Dar, totuși, având în vedere rezultatele alegerilor din Sovietul suprem de anul trecut, vedem că Sheriff-ul, să zicem așa – zona oamenilor de afaceri, par să câștige în preferințe. În acest caz care ar fi scenariul de evoluție - primul sau al doilea la care v-ați referit?

Iurie Morcotîlo: „Ați menționat Sheriff-ul și agenți economici. Dacă analizăm din punctul de vedere al agenților economici, holdingul Sheriff este pur și simplu jucătorul dominant pe piață. Și când un jucător economic accede la putere sau concentrează nu numai puterea economică, dar și politică, atunci motivele de reformare a unei economii scade destul de brusc. Și când nu există competiție se reduce foarte drastic și calitatea mediului de afaceri. Atunci întreprinzători mici și mijlocii nu apar pe piață pentru că piața este practic împărțită sau monopolizată. În cazul în care puterea economică va fi combinată și cu puterea administrativă motivele de a face o reformă radicală în regiune vor ajunge să fie limitate, din punctul meu de vedere.”

Europa Liberă: Opinia analistului Iurie Morcotîlo de la Centrul Analitic Expert-Grup.

***

Europa Liberă: Ce soluții se încearcă să fie găsite la Tiraspol pentru gaura bugetară, în condițiile luptei politice tot mai aprige înaintea scrutinul din decembrie? Lina Grâu a încercat să afle, discutând cu analistul economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.

Serghei Melnicenko: „În cadrul ședinței Sovietului suprem a fost examinat un proiect de modificare a prevederilor actualului buget al regiunii transnistrene. În ce constă principala modificare, sau propunere cu care a venit executivul? Este vorba despre propunerea de a lua de la Banca centrală a regiunii un credit care să nu depășească 300 milioane de ruble transnistrene, cu stingerea acestuia în 2018 și cu o dobândă de 0,01%.

Argumentarea pe care a prezentat-o departamentul de finanțe, deci executivul, a constat în faptul că potrivit rezultatelor din prima jumătate de an planul pentru încasările bugetare și nebugetare în buget a fost îndeplinit doar în proporție de 64%. Deci, nu au intrat în buget 125 milioane de ruble. Și estimarea executivului este că până la sfârșitul anului această sumă ar putea ajunge la 300 milioane ruble. Iată de ce s-a propus contractarea unui credit în această sumă.

Sovietul suprem, inclusiv la ședințele de lucru sau ale comitetului legislativ de profil, a respins această propunere, argumentându-și poziția prin faptul că modificarea ar presupune o emisie monetară suplimentară.

Toată lumea înțelege că alocarea unui credit de 300 milioane de ruble constituie 110% din veniturile totale planificate ale regiunii din acest an. Acest lucru este chiar recunoscut de adjunctul președintelui Băncii centrale de la Tiraspol, Alexandr Leancă, care este de acord cu faptul că contractarea acestui credit și infuzarea în economie a 300 de milioane de ruble neacoperite cu mărfuri și servicii va influența cursul rublei și poate accelera procesele inflaționale.

De facto, ce ar însemna acordarea acestui credit? Este clar că Banca centrală de la Tiraspol nu are bani lichizi acum și trebui, în calitate de centru de emisie, să pună în funcțiune tipărirea de bani.

În dezbaterea asupra subiectului, executivul a argumentat că în luna mai economia a asimilat exact aceeași sumă – 300 milioane de ruble pe care le-a dat în calitate de credit administrației firma Sheriff pentru achitarea restanțelor către bugetari și pensionari pentru anul trecut. Și atunci nu s-au produs niciun fel de salturi ale inflației.

Cu toate acestea, 35 de deputați au votat împotriva acestei modificări și au recomandat executivului să lucreze asupra complexului de măsuri care a fost propus de Sovietul suprem pentru completarea bugetului. Este vorba printre altele de încasarea a 70% din veniturile întreprinderilor care sunt în proprietate publică, folosirea banilor de pe contul special pentru acumularea plăților la gaze și a componentei de gaze în tarifele la energia electrică, dar și un șir de alte măsuri pe care ei consideră că executivul pur și simplu le ignoră.

Iar executivul la rândul său declară că bugetul adoptat este unul aerian, este unul ireal, pentru că a fost artificial majorat nivelul obligatoriu al sumelor colectate din accize și taxe vamale – toate acestea pe fundalul scăderii considerabile a comerțului extern.”

Europa Liberă: Și în această situație care este perspectiva bugetului pentru acest an?

Serghei Melnicenko: „Care sunt speranțele? Speranța este că în septembrie vor veni sume importante din partea producătorilor agricoli. Există o anumită ciclicitate a plății impozitelor – în ianuarie situația este foarte proastă, în septembrie de obicei e bună și, în decembrie, la sfârșit de an, tot de obicei situația e mai bună. Și speranța este că situația se va echilibra.

De asemenea, Sovietul suprem recomandă executivului folosirea mecanismului de luare de credite în Banca de economii pentru acoperirea aș-numitor deficite de casă. Asta e ca și cum noi cu dumneavoastră ne-am împrumuta până la salariu. Dar departamentul de finanțe spune că se teme că nu va reuși să restituie la timp aceste credite luate de la Banca de economii.

În plus, departamentul de finanțe a avertizat că dacă situația nu se va îmbunătăți, atunci, în conformitate cu legea bugetului, ar putea fi revizuite cheltuielile, vor fi reduse toate capitolele de cheltuieli cu excepția celor social-protejate. Dar, apropo, o astfel de practică nu este cu totul nouă, revizuiri au mai fost chiar și pe vremea când lider al administrației era Igor Smirnov. Nu e nimic grav în asta. Chiar și alte țări aplică acest mecanism – în situația în care în buget nu sunt bani se caută unde se pot reduce cheltuielile, cu excepția, desigur, a capitolelor social protejate.”

Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko, într-un interviu realizat de Lina Grâu.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG