Linkuri accesibilitate

Veaceslav Negruță: „Sunt departe de ideea că acest Guvern își dă seama ce înseamnă o reformă reală și dacă poate să facă reforme”


(Foto: tribuna.md)

(Foto: tribuna.md)

Interviul dimineții cu fostul ministru de finanțe.

Tradiţional, miercurea în Republica Moldova este ziua şedinţelor de guvern. Două ştiri a livrat guvernul în această miercuri: mereu amânată, o strategie de reformare a sistemului de pensii va fi pusă pe rol începând cu 2017 şi, pentru a face economii, cabinetul a înghețat de la 1 august angajările în instituțiile finanțate din bugetul de stat.

Ce semnificații şi ce impact au aceste măsuri? O discuție cu economistul Veaceslav Negruta, fost ministru de finanţe.

Europa Liberă: Premierul Pavel Filip a anunțat miercuri o strategie de reformare a sistemului de pensii, iar subalternul său de la Finanțe, Octavian Armașu, a anunțat înghețarea angajărilor în instituțiile finanțate din bugetul de stat, inclusiv școli și spitale. Aș vrea să vă întreb întâi de toate dacă v-au surprins aceste măsuri?

Veaceslav Negruță

Veaceslav Negruță

Veaceslav Negruță: „Cred că nu este nicio surprindere din simplu motiv că acea reformă în sistemul de pensii era necesară și, de fapt, ea a început în anul 1998..., doar că a fost suspendată de comuniști în anul 2003-2004, iar ulterior mai mulți miniștri de la Protecția Socială, începând cu anii 2010,2011, 2012 și încoace au adus diverse argumente de ce reforma nu poate fi inițiată. Şi sistemul de pensii devenise o povoară - o povară pentru sistemul bugetar și pentru Republica Moldova, așa că este o condiție care premierul Filip nu avea cum să nu-i dea start.”

Europa Liberă: Dar e o povoara care a fost valabilă și anul trecut, și cu un an mai devreme. De ce, iată, abia acum se lansează reforma?

Veaceslav Negruță: „Da, dar această povară era în creștere și povara devenea miliardică într-un fel pentru bugetul de stat, care acoperea gaura generată de sistemul de pensii. Dar, de fapt, per total, trebuie să înțelegem că tot ce se întâmplă acum este o nouă Foaie de parcurs, care a fost pornită din 1 august şi la care guvernarea a convenit sau a acceptat, sau a subsemnat, urmare a discuțiilor cu Fondul Monetar Internaţional. Tot ce se va întâmpla de acum încolo este o nouă Foaie de parcurs, despre care știu din păcate doar patru persoane care au semnat această înțelegere cu Fondul Monetar. Publicul larg, nici măcar colegii din guvernare nu cunosc exact ce include această Foaie de parcurs. Dar pe parcursul următoarelor luni, pas cu pas, vom înțelege la ce a subsemnat guvernarea.”

Europa Liberă: Dle Negruță, tocmai asta vroiam să vă întreb: de ce după părerea dvs. nu spun guvernanții, cel puțin în Republica Moldova, ce înțelegere au cu FMI? De ce nu spun pe șleau că ceea ce se întâmplă este de fapt din Foaia de parcurs cu FMI, ca toată lumea să știe despre ce este vorba, să știe că trebuie să strângă cureaua, că urmează timpuri grele?

Veaceslav Negruță: „Probabil că guvernarea reiese din faptul că e în plină campanie electorală și mai multe lucruri ar putea fi deranjante. Dar faptul că nu se discută și nu se anunță, de fapt, știrbește din rezultatul așteptat de către această guvernare urmare a implementării acelor înțelegeri cu Fondul Monetar. Societatea trebuie să fie pregătită și să știe care sunt pașii întreprinși, care sunt deciziile, care sunt scenariile, care sunt opțiunile din care s-a ales calea pe care se merge. Guvernarea trebuie să dea dovadă de deschidere și de informare a propriilor cetățeni. Am zis că este un pic ciudată această abordare, dar se recurge la aceste șiretlicuri de inițiative, proiecte care apar peste noapte, care sunt puse inclusiv la vot în Parlament în momentul în care marea majoritate habar nu are despre ce este vorba și pentru ce votează.”

Europa Liberă: Premierul Filip spune că reforma sistemului de pensii va avea ca țintă prioritară eliminarea decalajelor între valoarea pensiilor. Acum câțiva ani, când, dacă nu greșesc, erați în exercițiul funcțiunii la cârma Ministerului Finanțelor și o aveați drept colegă la Ministerul Muncii pe Valentina Buliga, s-a făcut o încercare să se elimine aceste decalaje. Iată că aflăm acum că ar mai fi disproporții de eliminat. Putem presupune totuși că scopul real ar putea fi ridicarea vârstei de pensionare, având în vedere că FMI și Banca Mondială insistă de mai multă vreme pe nevoia acestei măsuri?

Veaceslav Negruță: „Inclusiv acest element face parte din reforma sistemului de pensii. Fără această majorare din păcate siguranța financiară a sistemului nu poate fi corectată sau ajustată. Dar mai sunt și alte elemente despre care prim-ministrul Filip ar trebui să ne vorbească. E adevărat că încă din anul 2010 au fost porniți să ajusteze sistemul de pensii la realitățile care există, doar că atunci într-adevăr Ministerul Muncii aducând fel de fel de argumente a blocat această pornire, iar prim-ministru actual și ministrul Tehnologiei și Informației de atunci era martorul acestor argumente aduse în discuțiile care erau în alianță sau la Guvern.

Din păcate tărăgănarea care a avut loc pe parcursul mai multor ani acum forțează într-un fel ca această reformă să fie cât mai repede lansată. Doar că costurile sunt atât de mari că ele trebuie să fie explicate și fraze generale de genul ajustarea valorii pensiei la una sau alta sunt fraze foarte generale care, de fapt, nu explică în ce constă această reformă. Iar Ministerul Muncii, prim-ministrul, ar trebuie acum să vină și să explice exact elementele importante a acestei situații, pentru că într-adevăr procesul este de lungă durată, el nu va fi finalizat până la sfârșit de an, e vorba și de cadrul legal, e vorba și de anumite ajustări care trebuie să fie făcute într-o perioadă de cel puțin doi ani.”

Europa Liberă: În timpul vizitei ultimei misiuni de experți ai FMI la Chișinău, după care a urmat anunțul dezghețării relației cu Republica Moldova, în presă apăruse o estimare, fostul premier Ion Sturza o făcuse, că Guvernul ar trebui să taie cinci miliarde de lei de la cheltuielile pe care le programase în buget. Înghețarea angajărilor în sectorul public ar putea fi un început al acestor reduceri drastice de cheltuieli?

Veaceslav Negruță: „Nu cred. Tot ce se întâmplă acum face parte din aceste discuții cu Fondul Monetar, este adevărat că una dintre condiții este rectificarea bugetului pentru anul 2016, iar optimizarea cheltuielilor, inclusiv prin reducerea mai multor categorii de cheltuieli va fi operată până la sfârșitul lunii septembrie pentru a fi pregătită guvernarea în discuții la bordul Fondului Monetar în luna octombrie. Ceea ce ține de înghețarea sau de așa numitul moratoriu la angajări, este un pic ciudată pentru că pe de o parte, dacă ne uităm la fondul de salarizare care este în sistemul public, el satisface criteriile raportate la produsul intern brut.

Ceea ce am avut noi în discuții cu Fondul Monetar nivelul acceptat de ei era până la 9- 9,5%, iar în acest moment fondul de salarizare raportat la PIB este de 8,3%, deci nu văd o problemă din asta. Dar este adevărat că numărul de angajați raportat la tot ce se cheamă numărul de angajați în economie este excesiv de mare. Doar că formula aleasă de înghețare pare a fi total inadecvată. Sunt absolvenți care au luat diplome acum în meserie exact legate de sectorul public și să le închizi orice șansă de a fi angajat în sectorul public mi se pare incorect față de acești tineri.”

Europa Liberă: Și care ar fi fost calea corectă?

Veaceslav Negruță: „Probabil pentru asta e și guvernarea, care trebuie să caute opțiuni corecte prin discuții cu publicul, cu societatea civilă, cu experți și să nu fie declarate niște decizii apărute ad-hoc peste noapte despre care mulți dintre membrii Guvernului au aflat și rămân fără nicio reacție practic în ședință de Guvern - e foarte deranjant.”

Europa Liberă: Ce ar putea urma, dle Negruță? Adică cum am putea să ne imaginăm, dacă tot nu avem această Foaie de parcurs în față încheiată cu FMI, un regim de austeritate în care pare că intră Republica Moldova?

Veaceslav Negruță: „În primul rând orice regim de austeritate trebuie să aibă o comunicare foarte activă între guvernare și societate și cei care sunt vizați de această austeritate. Fără astfel de explicații cu siguranță vom avea tensiuni și nemulțumiri sociale. Guvernarea trebuie să fie foarte deschisă și foarte coerentă în a explica oamenilor ce intenționează să facă și care vor fi rezultatele acestor intenții.”

Europa Liberă: Dar iată Dvs. vă puteți imagina care ar putea fi următorul pas, pentru a obține această reducere drastică de cheltuieli, de 5 miliarde, dacă admitem că ea este în Foaia de parcurs?

Veaceslav Negruță: „Da, rectificarea bugetului este în Foaia de parcurs şi ea include această reducere drastică de cheltuieli. Doar că merită un efort intelectual din partea acestei guvernări în ași prioritiza cheltuielile care vor cade sub sechestru bugetar. Din acest punct de vedere o prioritizare este necesară, o comunicare este necesară - astea sunt principalele recomandări. Sigur că nu sunt simple cum par la prima vedere.”

Europa Liberă: Dle Negruță, o mică precizare aș vrea să faceţi: Dvs. ați vorbit despre faptul că sunt prea mulți angajați în instituțiile plătite din bugetul de stat, dar pe de altă parte ați spus că tinerii ar trebui să aibă acces în aceste instituții, să nu li se închidă cumva ușile, nu e o mică contradicției aici?

Veaceslav Negruță: „Nu este o contradicție, pentru că mai sunt procese demografice care se întâmplă în sectorul public, o bună parte din lume pleacă din sistem din varii considerente, inclusiv de vârstă. Reforma sistemului de pensii va accelera plecări la pensii acum și pe locurile acestea eliberate ar putea tinerii cu ușurință să pretindă la un job în serviciul public. Deloc nu este o contradicție.”

Europa Liberă: Mai mulți observatori s-au întrebat dacă nu cumva FMI a închis ochii la lipsa de reforme din sistemul bancar, atunci când a decis să dezghețe relația cu Republica Moldova. Ce credeți Dvs.: a închis FMI ochii la asta?

Veaceslav Negruță: „Nu. Acest memorandum convenit, în mare parte, în proporţie de 60%, este dedicat sectorului bancar și aduce normalități în acest sector, inclusiv transparență, impunerea normelor prudențiale în supravegherea bancară, evident și investigația, și recuperarea mijloacelor care au plecat din țară. Deci, memorandumul este dedicat acestui sector şi nu cred că putem spune că s-a închis la el ochii.”

Europa Liberă: Guvernul a reușit dezghețul relaţiei cu FMI chiar dacă multă lume, inclusiv Domnia voastră, a fost sceptică că va reuşi. Putem concluziona că Guvernul a făcut reforme peste ce era crezut capabil să facă, dacă tot a obținut această dezghețare?

Veaceslav Negruță: „Sunt departe de ideea că acest Guvern își dă seama ce înseamnă o reformă reală și dacă poate să facă reforme aici în Republica Moldova. Dar este adevărat că memorandumul cu Fondul Monetar este unicul mijloc prin care se poate impune acestei guvernări mai multe lucruri, dar în primul rând coerență în politici economice şi financiare, și sociale. Este adevărat că deblocarea încă urmează, pentru că guvernarea trebuie să demonstreze că are capacități de a se înțelege și de a realiza acele precondiții care sunt stabilite pentru luna octombrie când bordul va lua decizia finală. Până atunci încă este mult de lucru.”

XS
SM
MD
LG