Linkuri accesibilitate

În ecuaţie personalitatea lui Spinoza, excomunicat la 24 de ani de comunitatea evreiască din Amsterdam, cu cea a lui Alfred Rosenberg, ideologul antisemit al nazismului.

La 380 de ani de la naşterea lui Spinoza (1632-1677), Irvin D. Yalom – autorul Plânsul-ui lui Nietzsche – publică romanul Problema Spinoza, Vellant, 2012, „o carte extraordinară, în care informaţia istorică se împleteşte perfect cu suspansul” (Sir Anthony Hopkins).

O idee sclipitoare, să pui în ecuaţie personalitatea lui Spinoza, excomunicat la 24 de ani de comunitatea evreiască din Amsterdam, cu cea a lui Alfred Rosenberg, ideologul antisemit al nazismului, autor al celei mai vândute cărţi – după Mein Kampf – din Germania hitleristă, Mitul secolului XX. Preţ de 420 pagini, autorul – el însuşi un renumit psihiatru – reconstituie lumea interioară a discretului şlefuitor de lentile din Ţările de Jos, şi totodată urmăreşte îndeaproape cariera lui Rosenberg, de la vârsta de 16 ani, când pronunţă primul său discurs antisemit, şi până la condamnarea sa la spânzurătoare, în octombrie 1946, alături de alţi ştabi nazişti, de către tribunalul de la Nurnberg. Voi selecta, din cele două „partituri biografice”, câte-un fragment care să-l caracterizeze pe fiecare personaj. „Intenţionez să continui să caut adevărul şi să-mi dedic viaţa cunoaşterii lui Dumnezeu (…) Nu voi urma nicio altă putere de pe pământ cu excepţia propriei mele conştiinţe. (…) Intenţionez să duc o viaţă religioasă, fără amestecul vreunei religii. Cred că toate religiile (…) pur şi simplu ne ascund marile adevăruri. Nădăjduiesc la o lume viitoare fără religii, o lume cu o religie universală, în care toată lumea îşi foloseşte raţiunea pentru a-l cunoaşte şi a-l slăvi pe Dumnezeu”, pentru Spinoza. „Problema este Hitler, întotdeauna Hitler. Îmi doresc atenţia lui mai mult decât orice altceva. Mai mult decât orice altceva, mă tem să nu-l supăr. (…) fie s-a umflat în pene, fie a fost la pământ, în funcţie de cum a perceput apropierea sa de Hitler”, Alfred Rosenberg „nu s-a simţit niciodată în largul lui în propria piele şi (…) stima lui de sine a variat semnificativ”.

Şi fiindcă trebuia să existe şi o poveste adevărată, aflaţi că-n „casa lui Spinoza, ascunse în pod, două evreice fuseseră îngrijite pe toată durata războiului”.

8 august ’16

XS
SM
MD
LG