Linkuri accesibilitate

Investigațiile despre bănuita implicare a Poştei Moldova în traficul de anabolizante (Ziarul de Gardă)


„Gânduri despre şi pentru Moldova” (Valeriu Matei/IPN).

Portalul „mold-street.com” sintetizează un studiu realizat de experţi ucraineni care nu exclud că Moldova ar putea „adera în anii 2017-2018 la Uniunea Eurasiatică dominată de Rusia”. Autorii studiului observă o apropiere între Moldova şi Rusia şi că autorităţile moldovene s-au angajat într-o extindere a relaţiilor economice cu Rusia, inclusiv prin intensificarea negocierilor bilaterale privind aşa numita foie de parcurs pentru restabilirea relaţiilor comerciale bilaterale. „Posibila reintegrare a Transnistriei în Republica Moldova poate crea baza necesară pentru realizarea în practică a aderării Moldovei la Uniunea Euroasitică”, notează experţii ucraineni. Ei cred că Rusia vrea astfel să-şi consolideze zona de influenţă în Vestul şi Sudul spaţiului post-sovietic, pentru a obţine mai multe pârghii de influenţă, inclusiv asupra Ucrainei.

Într-un editorial pe „tribuna.md”, Igor Volniţchi explică de ce e practic imposibil de realizat ideea preşedintelului Nicolae Timofti, cea de a introduce în Constituţie un articol privind integrarea în UE. El aminteşte că Legea Supremă poate fi modificată pe două căi: prin referendum şi în Parlament. „În condiţiile în care toate sondajele de opinie arată că ideea integrării europene e susţinută de mai puţin de jumătate din populaţia ţării, cel mai probabil, un eventual referendum la această temă ar eşua”. Şi calea parlamentară pare la fel de incertă, constată Volniţchi. Deşi, teoretic, deputaţii, atât cei din majoritate, cât şi cei din opoziţie, care se declară pro-europeni au suficiente voturi pentru a modifica Constituţia, „nimeni nu garantează că toţi ar vota (mai ales, cei ce vin din Găgăuzia), după cum nimeni nu garantează că liberal-democraţii vor accepta un vot comun cu majoritatea parlamentară, chiar dacă e vorba de integrarea europeană”. Volniţchi nu exclude că majoritatea parlamentară ar putea, în general, ignora o astfel de iniţiativă, „mai ales că supărările nu chiar vechi (legate de respingerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc la funcţia de Prim-ministru) încă nu au fost uitate”.

În ediţia tipărită a „Ziarului de Gardă” aflaţi de ce bat pasul pe loc investigațiile despre presupusa implicare a Poştei Moldova în traficul de anabolizante, substanţe interzise, folosite pentru dopaj de sportivi. Atât ancheta penală a Procuraturii iniţiată în februarie, cât şi raportul comisiei parlamentare care anchetează cazul par să fi ajuns într-un punct mort. Potrivit procurorului Vitalie Busuioc, ancheta se află încă la faza urmăririi penale, „sunt audiate persoane inclusiv de la „Poșta Moldovei” și alte instituții abilitate”. Preşedintele comisiei parlamentare de anchetă Grigore Cobzac indică la o rezistenţă din partea altor instituţii, „nu înțelegem de ce până acum Vama nu ne prezintă declarațiile vamale cu referință la acele trimiteri poștale pe care noi le-am indicat, (…) acolo unde sunt îngropate crimele, întâlnim o rezistență la toate nivelurile, (…) o rezistență concertată”. Recent, fostul angajat al Poştei Moldova, Sergiu Cebotari, cel care a dezvăluit schema prin care, săptămânal, sunt trimiși peste hotare zeci de saci cu anabolizante prin intermediul poștei a fost reținut și plasat în arest preventiv pentru că ar fi făcut uz de „muncă forțată”. S-a întâmplat chiar în ziua când trebuia să depună noi mărturii la comisia parlamentară de anchetă. Poliţia a negat că acuzaţia lui Cebotari precum că reținere ar avea legătură cu dezvăluirile fostului angajat al poștei despre traficul cu anabolizante.

Agenţia de presă „IPN” continuă să adune „Gânduri despre şi pentru Moldova” la 25 de ani de independență. Protagonistul celui mai recent material este Valeriu Matei, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău. „Dacă ar fi existat o coerenţă în materie de politică internă şi externă, Republica Moldova ar fi fost un stat integrat în Uniunea Europeană şi în structurile de securitate nord-atlantice, ceea ce i-ar fi asigurat un viitor cert”. Pentru a depăşi problemele cu care se confruntă ţara, Valeriu Matei spune că e nevoie, în primul rând, de voinţă politică în promovarea dominantei europene, lucru care nu se poate face fără a respecta adevărul în problemele identitare. „O populaţie care nu ştie ce origini are, care e numele limbii sale materne, de unde vine, ce valori istorice, cultuale şi spirituale a moştenit – nu va şti nici încotro să meargă”, notează, între altele, Valeriu Matei.

Expertul economic Viorel Gîrbu comentează pentru „rfi.ro” cum va fi cheltuită prima tranșă de 60 de milioane de euro din împrumutul acordat Moldovei de România. Banii nu vor fi investiți în economie, ci vor acoperi unele găuri din bugetul de stat, afirmă expertul. „Partea de venituri aprobate pentru anul curent depinde foarte mult de viramentele din exterior (…) finanțarea urmând să acopere unele goluri, inclusiv achitări de salarii”, spune Viorel Gîrbu.

Portalul „noi.md” publică o analiză semnată de Xenia Florea despre „ținta cu bătaie lungă” a coordonatorului alianței de guvernare, Vlad Plahotniuc. În articol se insistă că la prezidențiale candidatul puterii va fi liderul PD, Marian Lupu și că acesta se va duela în turul doi cu liderul socialiștilor, Igor Dodon. „Așezându-l pe Lupu în fotoliu prezidențial, Plahotniuc își va subordona definitiv PD”, dar și se va asigura cu un șef al statului care „nu doar că nu va crea conflicte politice, dar și îl va propulsa în funcția de premier”. Autoarea nu exclude că dacă fotoliul prezidențial va reveni opoziție, atunci majoritatea parlamentară ar putea reveni, în 2017, la o intenție mai veche a democraţilor, cea de a introduce sistemului electoral mixt, care i-ar oferi PD control asupra unei părți considerabile a deputaților în viitorul Parlament.

Într-un editorial la „Ziarul Naţional” Petru Bogatu se întreabă de ce Veaceslav Platon a fost reţinut abia acum, în ciuda multiplelor acuzaţii ce i-au fost aduse de-a lungul anilor şi în Republica Moldova, şi în Ucraina. „Toate speculaţiile că încarcerarea lui Platon s-ar datora exclusiv cooperării dintre Petro Poroşenko şi Vlad Plahotniuc sunt apă de ploaie”, crede Bogatu. În opinia sa, arestarea lui Platon, cât şi a lui Shor, a fost posibilă pentru că cei doi, dar şi complicii lor au rămas fără „plasa rusească de siguranţă”. „Totul s-a năruit odată cu destituirea şi urmărirea penală a fostului şef al direcţiei „K” a Biroului Federal de Securitate, Viktor Voronin, care superviza, se pare, întregul proces de spălare a banilor retraşi peste hotare. A urmat decapitarea serviciului de securitate economică a aceluiaşi FSB şi arestarea controversatul om de afaceri Aleksandr Grigoriev”. Arestarea lui Grigoriev a dezlegat mâinile justiţiei moldoveneşti şi ucrainene care „nu se mai tem să intre în conflict personal cu liderul de la Kremlin. Acum totul este posibil”, conchide Petru Bogatu.

Jurnalista Lia Ciutac explică într-un articol pe „timpul.md” când şi cum va funcţiona „legea celor 2%” în Republica Moldova. Cetăţenii vor putea, începând cu anul viitor, să redirecționeze 2 la sută din impozitul pe venit către ONG-uri şi organizaţii religioase. În jur de 122 de lei ar fi contribuţia anuală a unui salariat mediu, a calculat jurnalista. Persoanele juridice nu vor putea face asemenea donaţii. Banii vor fi destinaţi pentru activităţi sociale, culturale sau de caritate, iar instituţiile beneficiare vor raporta anual cum au fost cheltuiţi. Legea 2 la sută este văzut ca un mecanism care să încurajeze filantropia. Practica altor ţări europene a arătat că, în primii patru ani, doar șapte la sută dintre cetăţeni utilizează acest drept şi doar peste șase ani se ajunge la cifra 30 la sută dintre contribuabili care au ales să redirecționeze o parte din impozit către organizațiile sociale sau religioase, se arată în articol.

XS
SM
MD
LG