Linkuri accesibilitate

Radu Carp: „Alegerea nu este între pragmatism şi simbolism, ci între găsirea surselor financiare şi retorica găsirii acestor resurse”


Premierii Pavel Filip și Dacian Ciolos la o conferință de presă la București în ianuarie 2016

Premierii Pavel Filip și Dacian Ciolos la o conferință de presă la București în ianuarie 2016

Un interviu cu un expert bucureștean.

Pe 24 august, guvernul României va acorda prima tranșă de 60 milioane euro din împrumutul rambursabil de 150 milioane euro pentru Republica Moldova. Banii urmeaza să fie acordaţi în trei etape pentru acoperirea necesităţilor bugetare, pe o perioadă de cinci ani. Radu Carp, profesor universitar de la Bucuresti, crede că în ultima vreme Republica Moldova și-ar fi sporit șansele de primire a acestor bani.

Europa Liberă: A parvenit această informaţie că guvernul de la Bucureşti ar putea să deblocheze prima tranşă a creditului de 150 de milioane de euro. Cum vă uitaţi la acest gest pe care îl face Bucureştiul, dacă ţinem cont că totuşi au fost puse şi anumite condiţii guvernării de la Chişinău? Autorităţile române au condiţionat acest transfer printr-o serie de reforme, dar şi iniţierea unui acord cu FMI.

Prof. univ. Radu Carp

Prof. univ. Radu Carp

Radu Carp: „România, chiar dacă a pus aceste condiţii, se afla într-o situaţie foarte limitată, din punct de vedere al opţiunilor, din momentul în care şi la nivelul miniştrilor de externe ai Uniunii Europene s-au pus cam aceleaşi condiţionări. Condiţionările cu care a venit România în ianuarie, practic, nu făceau altceva decât să repete condiţiile de democratizare şi de stat de drept, care erau discutate şi agreate la nivelul miniştrilor de externe ai Uniunii Europene. România însă a fost de bună-credinţă, practic imediat după FMI, a considerat că este cazul să se meargă mai departe, chiar dacă nu toate condiţiile care au fost puse de România au fost îndeplinite.

Eu cred că a fost o decizie înţeleaptă a guvernului de la Bucureşti, pentru că cea mai importantă condiţionare este cea financiară din partea României. Aceşti bani, practic, ar fi creat şi un deficit excesiv în relaţia României cu Fondul Monetar Internaţional. Şi de aceea s-a monitorizat foarte atent ce se întâmpla la Chişinău în aceste discuţii. Restul condiţiilor fac parte şi din monitorizarea care îi revine Uniunii Europene. Era cumva rezolvată problema financiară, România să urmărească ea de una singură condiţionalităţile care au fost puse şi de Uniunea Europeană, ar fi întârziat foarte mult şi nejustificat acest proces.

Eu cred că decizia de la Bucureşti, spre deosebire de cea din toamna trecută, care nu era fundamentată din punct de vedere financiar, dar de această dată cred că este total îndreptăţită, mai ales că în aceste zile s-a discutat şi rectificarea bugetară, şi s-a ajuns la concluzia că acordarea acestui credit nu împovărează excesiv sau mai mult decât se conta iniţial bugetul României.”

Europa Liberă: Dumneavoastră găsiţi că e mai mult pragmatism sau e simbolism totuşi în această decizie a Bucureştiului?

Radu Carp: „Cred că actualul guvern a procedat mult mai profesionist decât precedentul, în sensul că guvernul Ponta nu a pus nicio condiţie, dar nici nu a găsit surse de finanţare, pe când actualul guvern a pus condiţiile generale puse de partenerii europeni şi a găsit şi sursele de finanţare. Alegerea nu este între pragmatism şi simbolism, ci este între găsirea surselor financiare şi retorica găsirii acestor resurse.”

Europa Liberă: Premierul Cioloş a anunţat că ar putea să vină în această lună la Chişinău. Unii se grăbesc să spună că chiar de 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova şeful guvernului de la Bucureşti ar putea să vină să anunţe transferul banilor destinaţi Republicii Moldova. Acest semnal din partea Bucureştiului coincide cu perioada electorală pentru cursa prezidenţială.

Radu Carp: „Acest împrumut vine pentru a rezolva nevoile foarte urgente ale Moldovei. Guvernul României a mai acordat şi un ajutor de urgenţă în iarnă, ianuarie, în păcură şi în alte materiale. Acest ajutor nu este dat pentru a consolida un partid sau altul, pentru a interveni în vreun fel sau altul în campania electorală, ci este dat, efectiv, pentru a face faţă nevoilor guvernului de la Chişinău, nevoi care constau în plata salariilor, în plata pensiilor, în asigurarea unui minim de investiţii. Dacă Fondul Monetar Internaţional ar fi încheiat un acord cu Republica Moldova în luna aprilie sau mai, sunt convins că imediat, la câteva săptămâni, ar fi urmat şi deblocarea acestei tranşe.

Repet, principiile de funcţionare a împrumutului au fost convenite încă din luna ianuarie a acestui an, nu este ceva nou. Fondul Monetar Internaţional, din raţiuni care ţin de funcţionarea sa internă, a împins destul de mult discuţiile cu guvernul la Chişinău timp de mai multe luni decât era estimat. Din această cauză s-a acordat acest împrumut acum şi nu mai târziu. E drept că el coincide şi cu perioada de rectificare bugetară, dar sunt convins că, chiar dacă nu ar fi fost rectificarea bugetară, lucrurile ar fi arătat exact la fel.”

Europa Liberă: Dar semnificaţia vizitei pe care urmează să o întreprindă premierul Cioloş la Chişinău la ce s-ar reduce?

Radu Carp: „Dacian Cioloş nu a mai fost la Chişinău în calitate de prim-ministru, a efectuat mai multe vizite la nivelul partenerilor strategici şi ai României, şi ai Republicii Moldova. Eu cred că este foarte bine. Nu ştim cum va arăta mandatul său, dacă va fi continuat sau nu din toamnă, dar în orice caz în timpul mandatului de prim-ministru român, indiferent de cât de lung sau de scurt este, cred că se impune o vizită la Chişinău sau, în orice caz, discuţii cu omologul său la Bucureşti sau la Chişinău. Eu salut acest pas şi repet: nu este vorba de a legitima un guvern sau altul, mai ales că domnul Dacian Cioloş s-a menţinut în acest profil tehnocrat şi nu are un interes direct politic în Republica Moldova, din moment ce nu îl are nici în România deocamdată.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce notă daţi implementării agendei pe care şi-a asumat-o Chişinăul în relaţia cu Uniunea Europeană? Politicienii de la putere spun că 74 din cele 82 de angajamente luate de guvernul Filip în faţa Uniunii Europene au fost îndeplinite. Dumneavoastră ce notă daţi acestei teme de acasă, dacă ea este făcută în aşa proporţie precum anunţă spicherul Candu şi şeful executivului, Filip?

Radu Carp: „E greu de făcut o asemenea estimare, pentru că totuşi noi vorbim de prevederile unui Acord de Asociere, nu vorbim de prevederile unui tratat de aderare, să spunem, că are prevederi mult mai constrângătoare. Prevederile unui Acord de Asociere sunt mult mai generale. De aceea, aprecierea privind aplicarea sau neaplicarea lor este una extrem de subiectivă, aş zice. Sigur, se pot face anumiţi parametri, se poate calcula cât la sută, dar în cazul unui Acord de Asociere, vorbesc în general, o ţară nu poate să spună că l-a îndeplinit cu un anumit procent. Sigur că putem spune, trăgând din ea, că de la momentul semnării până în prezent, s-au făcut importanţi paşi înainte. Dar în ceea ce priveşte cuantificarea acestor paşi, eu cred că cea mai bună cuantificare este dată de o eventuală cerere de aderare şi de negocierile în cadrul capitolelor de aderare.”

Europa Liberă: Şi credeţi că 2018 e un an benefic pentru ca Moldova să depună această cerere de aderare la UE?

Radu Carp: „Depinde cine va fi preşedinte şi care va fi orientarea Moldovei: pro-europeană sau pro-estică. În orice caz, revenind la ideea anterioară, eu am exemplul Serbiei, Serbia, din momentul în care şi-a depus această cerere de aderare, poate să măsoare astăzi progresele pe care le realizează în relaţia cu Uniunea Europeană, poate să spună: „Am închis un număr de capitole. Mai avem de închis un număr de capitole”.

Dar în cazul Moldovei, câtă vreme nu se depune cererea de aderare - şi, sincer, nu ştiu de ce se ezită la Chişinău, pentru că, odată ce ai depus cererea de aderare, începe un cu totul alt proces - ea nu poate fi respinsă, se analizează însă conţinutul ei şi durata de răspuns, dar nu poate fi respinsă. Nu ştiu de ce sunt aceste ezitări la Chişinău. Am auzit tot felul de explicaţii care nu au legătură cu adevărul, cum că, dacă s-ar depune acum şi s-ar da un vot negativ, s-a bloca întregul proces de europenizare. Este cu totul fals. Eu cred că oricând se poate depune o cerere de aderare, pentru a măsura într-adevăr aceste progrese. Că negocierile urmează să aibă loc timp de un deceniu sau şi mai bine, aceasta e cu totul altceva. Dar că este un gest politic pe care viitorul executiv, şi mă refer şi la preşedinte, şi la prim-ministru, după alegerile din toamnă, viitorul executiv va trebui să decidă foarte clar dacă doreşte sau nu să facă acest gest.”

Europa Liberă: Pe moment credeţi că guvernarea de la Chişinău reuşeşte să devină credibilă atât pe interior, cât şi pe exterior?

Radu Carp: „În momentul de faţă, ceea ce contează pentru partenerii externi este faptul că există o majoritate în Parlament şi că există o guvernare cât de cât stabilă. Ulterior, ce se va întâmpla, cine va fi ales preşedinte, cum va colabora preşedintele cu acest guvern şi cu acest Parlament, acestea sunt chestiuni care se discută la momentul potrivit. Însă deocamdată, atâta vreme cât nu există mari tulburări sociale, atâta vreme cât există o majoritate clară în Parlament şi un guvern legitim, nu mai au loc discuţiile de acest gen nici la Bruxelles şi nici la Washington.

Repet, evoluţiile ulterioare pot să pună între paranteze ceea ce se întâmplă în prezent, dar în momentul de faţă şi la Bruxelles, şi la Washington se consideră că există un partener, în ciuda minusurilor pe care le-a arătat această guvernare, în ciuda acuzaţiilor care au fost aduse de opoziţie ş.a.m.d. Ceea ce contează pentru birocraţia acestor sisteme, pentru că ea decide, până la urmă, este faptul că există o oarecare stabilitate, spre deosebire de alte ţări, în care nici măcar această stabilitate minimală nu există, care vor să meargă mai înainte pe drumul europenizării.”

Europa Liberă: Reproşurile din partea societăţii civile la adresa guvernării, a actului guvernării continuă să se facă. Şi unii chiar înclină să creadă că guvernarea nu ar fi deschisă către un dialog cu societatea civilă. Cât de păgubos este acest lucru?

Radu Carp: „Guvernele discută cu guvernele. Sigur că au şi o componentă importantă de societate civilă, dar să ne uităm la ce se întâmplă în Turcia. În Turcia Occidentul şi Statele Unite ale Americii au avut o abordare pragmatică, în ciuda încălcărilor evidente ale drepturilor omului. Cu atât mai mult în Republica Moldova această abordare pragmatică va fi cea care va domina agenda, cel puţin până la alegerile prezidenţiale.”

Europa Liberă: Miza acestor alegeri prezidenţiale lăsaţi să se înţeleagă că e una foarte mare.

Radu Carp: „Este într-adevăr una foarte mare, pentru că, dacă la stânga avem un candidat care este susţinut în mod oficial şi de alte forţe politice, în cealaltă parte a eşichierului politic nu avem deocamdată un candidat de dreapta, nu avem deocamdată nici măcar declaraţii reciproce de susţinere pentru un eventual tur doi. Avem o mare dezorganizare, avem de a face cu persoane care au 2-3% în sondaje, dar vorbesc ca şi cum mâine ar putea să fie preşedinţi ai Republicii Moldova. Este în momentul de faţă un handicap foarte serios faţă de partea stângă a eşichierului politic. Cred că pentru beneficiul democraţiei în Republica Moldova, în general, ar trebui să se gândească foarte serios liderii politici cum anume restabilesc acest echilibru care, în momentul de faţă, nu mai există, e un dezechilibru. Repet, avem de a face cu un candidat, domnul Dodon, anunţat oficial, susţinut de cel puţin două partide, dacă nu trei, iar de cealaltă parte avem, deocamdată, doar declaraţii de intenţie şi foarte mult orgoliu.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG