Linkuri accesibilitate

Un studiu despre miza strategică și de securitate a spațiului Mării Negre (New Strategy Center şi Center for American Seapower, Hudson/Adevărul).

În România liberă, Mircea Kivu scrie despre rezultatele publicate cu întârziere ale ultimului eurobarometru de opinie. Interviurile au fost realizate în urmă cu două luni, deci anterior valului de acte teroriste sângeroase produse atât în Europa Occidentală (Franţa şi Germania), cât şi aproape de graniţa de sud-est a Uniunii (Turcia, Siria, Afganistan, Irak). Ceea ce semnalează Kivu este trecerea bruscă pe primul loc, și încă detașat, într-un top al problemelor considerate preocupante de europeni a terorismului. Două eurobarometre în urmă, în această poziție se aflau îngrijorările economice, urmate de problema imigranților, care ocupă și acum locul al doilea. Românii au fost și ei consultați în sondajul european, iar răspunsurile lor nu diferă de media europeană. Terorismul este prima mare îngrijorare, atunci când întrebarea vizează clar viitorul Europei. Altminteri, dacă e vorba de situația din țară, românii se declară cel mai mult îngrijorați de starea precară a sistemelor de sănătate și educație.

New Strategy Center şi Center for American Seapower din cadrul Hudson Institute a realizat un studiu despre miza strategică și de securitate a spațiului Mării Negre. Ziarul Adevărul publică azi a doua parte a concluziilor și arată că printre autori se numără și câțiva experți români. Se atrage atenția asupra „talentului” cu care Rusia întreține și folosește conflicte așa-zis înghețate în zona Mării Negre, prin care poate controla evoluțiile regionale. De reținut, arată autorii studiului, că aceste conflicte nu sunt chiar înghețate. Rusia își fortifică intens poziția militară în unele dintre acele zone, exemplul cel mai convingător fiind Crimeea, anexată ilegal în urmă cu mai bine de doi ani. În regiunile cu conflicte „înghețate” este deja activă o generație educată în timpul acestui regim incert de așa-zise state, în care nu funcționează legile statelor recunoscute internațional, mai arată studiul difuzat de Adevărul.

Se scrie în continuare în presa de la București despre moartea reginei Ana, soția fostului monarh al României, Mihai I. Astăzi atrag atenția două articole cu atitudine oarecum divergentă. În revista 22, Rodica Culcer omagiază discreția, energia și tenacitatea celei dispărute, precum și devotamentul pus în slujba poporului ei de adopție. În Evenimentul zilei, Roland Cătălin Pena consideră însă că, odată cu regina Ana, monarhia a mai murit un pic în România, mai ales că și Regele Mihai este bolnav. Ceilalți reprezentanții oficiali ai Casei Regale, principesa Margareta și principele consort Radu, ar avea legături nefirești cu politicienii de la București și nu numai. Jurnalistul scrie că Fundația Principesa Margareta ar fi primit o sponsorizare importantă de la George Soros, iar principesa ar fi „bătut palma” cu liderul social-democrat Liviu Dragnea.

XS
SM
MD
LG