Linkuri accesibilitate

„Spălarea banilor rusești a devenit o întreprindere privată pentru oligarhii moldoveni” (Forbes)


Moldova trebuie să preia controlul asupra spaţiului său public (I.Chifu / deschide.md)

Într-un editorial pentru deschide.md, Iulian Chifu notează că cea mai gravă problemă în R.Moldova, dincolo de existenţa unor partide politice care apără poziţiile şi interesele Federaţiei Ruse, o reprezintă controlul asupra spaţiului public. Este o constatare formulată de autor, așa cum scrie el, după o „evaluare şi tipizare a războiului informaţional al Rusiei împotriva lumii”. Rezultatele studiului, continuă Iulian Chifu, arată că 80% din ştirile şi informaţiile, interpretările şi seturile de idei vehiculate în Republica Moldova în spaţiul public, în termen de influenţă directă asupra modului de a gândi a cetăţeanului mediu, sunt produse la Moscova. De aceea, sugerează autorul, una din cele mai importante obiective de securitate ale Republicii Moldova trebuie să fie preluarea controlului asupra spaţiului său public. Iulian Chifu crede, de asemenea, că o luptă eficientă în acest război informaţional presupune educaţie, una extrem de aplicată şi dezvoltată de la nivel de şcoală generală până la mass media curentă.

Portalul AGORA.md și alte instituții media trec în revistă un articol publicat pe site-ul revistei americane „Forbes”, în care se menționează că R.Moldova a devenit „o conductă pentru fluxurile ilicite de capital.” În articolul semnat de jurnalistul american Kenneth Rapoza se menționează că „fluxurile ilicite de capital rusesc au transformat R.Moldova într-un centru de spălare a banilor”, iar „spălarea banilor rusești a devenit o întreprindere privată pentru oligarhii moldoveni.” Conform articolului, circa 98% din plasamentele de capital ale „Unibank” au fost făcute în Rusia, pentru BEM această cifră a fost de 95%, iar pentru „Banca Socială” de 84%. În articol de menționează că circa 200 de mil. USD au fost plasați în trei bănci rusești: Gazprombank, Metrobank și Alef Bank, bani care au fost scoși din RM prin companii fictive care nu au avut dreptul la operațiuni monetare.

„Demisii cu interese printre judecători”, este titlul unui articol publicat pe portalul Anticorupție.md, în care se spune că în perioada ianuarie 2015 – martie 2016, din sistemul judecătoresc au fost eliberați din funcție 24 de magistraţi. Iar potrivit unui studiu al Centrului de Resurse Juridice, în mai multe cazuri, CSM a acceptat demisia judecătorilor, deși în privința acestora era dispusă începerea unei proceduri disciplinare sau a unui proces penal. Autoarea materialului, Anastasia Nani mai scrie că plecarea din sistem a unui judecător, fără să fie sancționat disciplinar sau condamnat, îi oferă dreptul la o indemnizație unică de concediere și stabilirea pensiei speciale. Magistratul dat afară pierde dreptul la aceste remunerări sau ar putea fi considerat drept o persoană fără reputație ireproșabilă şi nu va putea activa ca avocat, procuror, judecător la Curtea Constituțională sau ca avocat al poporului.

Jurnaliștii de la portalul mold-street.com scriu că de la 1 august au intrat în vigoare mai multe legi și modificări în legislație, parte a așa-zisului pachet de integritate, votat în luna iunie a acestui an de legislativ. Astfel, Comisia Națională de integritate se va transforma în Autoritatea Națională de Integritate. Autorii precizează că noua instituție va avea și angajați noi, inspectori de integritate. Una din inovațiile actului legislativ este faptul că din acest an, subiecții vor declara bunurile și veniturile concubinei sau concubinului, și asta pentru că, până acum, mulți dintre funcționari și demnitari își înregistrau averea pe soț sau soție, după un divorț fictiv, pentru a ocoli legea.

Dumitru Barbălat se întreabă într-un comentariu publicat pe portalul NOI.MD de ce cetățenii RM apelează la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Autorul menționează că numărul de dosare atacate de cetățenii țării la CEDO indică, de fapt, gradul calității justiției din RM. În acest sens, RM se plasează pe locul patru printre 47 de țări-membre ale CEDO. Dumitru Barbălat notează că la 10 mii de populație, în RM indicatorul depășește de 4,6 ori media pe țările-membre ale CEDO. Între altele, autorul menționează că baza legislativ-normativă privind problemele reprezentării RM la CEDO a fost elaborată timp de peste 11 ani, iar instituția agentului guvernamental a fost implementată în 1997. În ultimii zece ani, potrivit statisticilor citate în comentariu, numărul plângerilor din RM la CEDO a crescut anual de la 350 până la 1200, iar numărul hotărârilor și deciziilor adoptate a crescut de la 15 până la 683.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG