Linkuri accesibilitate

Experți economici îl contrazic pe șeful parlamentului care a spus că cetățenii nu vor resimți povara datoriei create de stat la ajutarea băncilor falimentate.

La încheierea sesiunii parlamentare, spicherul Andrian Candu a apărat intenția autorităților de a restitui Băncii Naționale din bugetul public ajutorul de peste 13 miliarde de lei acordat în 2014 şi 2015, sub garanția guvernelor Leancă şi Gaburici, băncilor falimentate. El a spus luni la o conferință de bilanț că decizia va fi adoptată de parlament la toamnă iar cetățenii „nici nu vor simți” pe umerii lor vreo „povară”. Restituirea, după cum a explicat Candu, se va face nu neapărat din impozitele cetățenilor, ci din alte surse, cum ar fi confiscarea averilor celor implicați în furturile bancare.

Experţii cu care am stat de vorbă spun că declaraţia spicherului Andrian Candu despre recuperarea datoriei de peste 13 miliarde de lei a statului faţă de Banca Naţională este „confuză” şi „speculativă”. Un motiv ar fi că, deşi nu există nici o sentinţă de judecată definitivă privind confiscarea averilor celor implicaţi în frauda bancară, spicherul Candu a estimat deja suma care ar putea fi recuperată.

Andrian Candu: „Noi avem o estimare că până la 5 miliarde de lei se vor recupera din tot ceea ce înseamnă dosare penale. În afară de asta, tot ce va plăti statul Băncii Naţionale, Banca Naţională urmează să restituie statului prin plata dividendelor, deoarece singur acţionar al BNM este statul. Şi atunci, în final, nu vorbim de sumele care au fost vehiculate atât de mult de opoziţie şi nu vorbim de povară pe umerii cetăţenilor. Cetăţenii nici nu vor simţi ceea ce înseamnă această sumă”.

Andrian Candu

Andrian Candu

Expertul de la Institutul de Reforme şi Politici Europene, Eugen Ghileţchi, afirmă că cetăţenii deja resimt povara fraudei bancare şi o vor resimţi în continuare:

„Cetăţeanul a simţit deja povara o dată, în perioada 2014-2015, atunci când s-a devalorizat masiv leul. Cetăţeanul Republicii Moldova va fi împovărat încă o dată pe perioada de 25 de ani de zile în sumă de 13,5 miliarde de lei, minus dacă vor fi anumite recuperări de fonduri şi vânzări din activele băncilor. Momentul în care cetăţeanul nu va simţi povară este din dobânda care va fi achitată de Ministerul Finanţelor către BNM, fiindcă dobânda urmează să se întoarcă înapoi la Ministerul Finanţelor în calitate de dividende, aşa cum a menţionat domnul Candu.”

Chiar dacă autorităţile vor reuşi să recupereze anumite sume de la cei implicaţi în fraudă, statul, adică cetăţenii oricum vor fi în pierdere, pentru că între timp leul s-a depreciat semnificativ, lămurește expertul de la Institutul Economie de Piaţă, Viorel Gîrbu:

„Ceea ce a fost un miliard de dolari exprimat în 2014 în monedă naţională – 14 miliarde de lei, în anul curent sau atunci când se vor recupera aceste mijloace leul nu mai are acea valoare. Autorii acestui atac chiar dacă restituie miliardul furat în 2014, tot se aleg cu vreo 6 miliarde de lei profit curat din această operaţiune. Chiar dacă se recuperează aceste 5 miliarde de lei tot suntem în pierdere.”

Expertul Viorel Gîrbu califică drept „speculativă”, „alogică” şi „confuză” afirmaţia spicherului Candu că tot ce va plăti statul Băncii Naţionale, aceasta urmează să restituie statului prin plata dividendelor:

„Dacă să încercăm să construim logic mesajul domnului Candu, înseamnă că guvernul din bugetul de stat va plăti dobânzi băncilor comerciale, băncile comerciale vor realiza diverse operaţiuni inclusiv cu BNM, urmare a acestor operaţiuni BNM va încasa profit şi acest profit dacă va fi mare va ajunge în bugetul de stat. Este o schemă prin care efectiv se scot banii din bugetul de stat prin mai multe etape, prin intermediul băncilor comerciale, care înregistrând profit vor duce la creşterea profitului BNM, iar dacă BNM înregistrează un profit atunci acest profit devine profitul bugetului de stat. E o construcţie foarte ilogică şi confuză. Mesajul domnului Candu nu are o logică economică.”

Parlamentul ar urma să examineze la toamnă propunerea guvernului ca suma scoasă sub garanţiile guvernelor Leancă şi Gaburici din rezerva BNM pentru restituirea depunerilor din băncile devalizate să fie recuperată prin emiterea unor obligaţiuni de stat care să fie răscumpărate timp de 25 de ani, cu o dobândă de 5 la sută. Contabilizarea datoriei este și o condiție a FMI pentru a aproba în octombrie un program de împrumut vital pentru guvernul moldovean.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG