Linkuri accesibilitate

Ce ar fi fost dacă românii îl înscăunau pe Regele Mihai I în 1990? (Adevărul)


Bookfest, de ziua Limbii Române la Chișinău (Mediafax)

Jurnalistul Ion M. Ioniță se întreabă retoric în titlul articolului său din Adevărul ce ar fi fost dacă românii îl înscăunau pe Regele Mihai I în 1990. Reflecția este legată în mod evident de moartea Reginei Ana, soția fostului monarh. Dacă după căderea lui Ceaușescu s-ar fi optat pentru monarhie, țara ar fi arătat cu siguranță altfel. Ion M. Ioniță admite că acest „experiment istoric” era fără precedent, că nu e sigur dacă ar fi reușit sau nu, însă românii ar fi avut parte de „un reper pe care nu îl mai cunoscuse(ră) de o jumătate de secol. Poate că un astfel de exemplu, de comportament la cel mai înalt nivel în stat ar fi <contaminat> în bine, de sus în jos structurile de putere, partidele, organizaţiile civice”.

Monarhia ar fi putut fi acel „reper moral major” care să dea „un strop de speranţă pentru milioanele de români care au plecat dezamăgiţi în străinătate. Ar fi fost un motiv pentru generaţii întregi de tineri care au mers la studii în afara ţării să încerce să se întoarcă acasă. Acest model a funcţionat în vechea Românie. Şi atunci tinerii plecau să înveţe la universităţi din Europa. Dar se întorceau acasă”, scrie jurnalistul. Exercițiul de istorie contrafactuală pe care îl face nu i se pare deplasat: România era, în 1990, singura țară fostă comunistă care avea un monarh în exil, în viață deci și dispus să își reia tronul. În esență, „ar fi fost reluat un regim constituţional legitim, doborât în 1947 în urma ocupației sovietice şi a căderii României şi a Europei de Est şi Centrale în sfera de influenţă a URSS”. Dacă nu e sigur că revenirea la monarhie ar fi fost benefică, este în schimb o certitudine că totul s-a degradat între timp la nivelul societății românești, crede comentatorul: între Parlamentul ales în 1990 și cel actual e o diferență mare de calibru, în favoarea celui dintâi.

Agenția de știri Mediafax a anunțat că începând cu 31 august, de Ziua limbii române la Chișinău, va avea loc prima ediție a târgului de carte Bookfest - o extensie nouă a târgului internațional de carte organizat la sfârșit de primăvară în București. Sunt numiți organizatorii, care sunt instituții și structuri nonguvernamentale de pe ambele maluri ale Prutului.

Iulian Chifu scrie în Adevărul despre atentatele teroriste din perspectiva responsabilității mass media. Fiecare atentat este intens mediatizat, ceea ce ar fi antrenat un fel de „modă”. S-a ajuns ca nemulțumirile de ordin social să se exprime prin violență – cel puțin în ceea ce privește atacatorii „interni”, adică cetățeni ai statelor occidentale unde au loc atacurile. Se pot descrie deja trei tipuri principale de atacatori teroriști, scrie Chifu, și trebuie găsite soluții de contracarare. Responsabili cu soluțiile sunt guvernanții din statele occidentale. Ei ar trebui să analizeze profesionist cauzele interne ale noilor forme de violență, și care s-ar afla în izolarea „resortisanţilor din a doua și a treia generaţie, discriminarea lor, precum şi: criza identitară născută de neacceptarea lor în societatea occidentală, împingerea lor spre periferie, spre locuri de muncă marginale şi prost plătite, spre un nivel de studii precar, spre ganguri, infracţionalitate şi radicalism”.

XS
SM
MD
LG