Răzvan Voncu, blogger-ul publicat tot mai des de „Adevărul” pe tema Basarabiei, se ocupă azi de temeiurile deja istorice ale stagnării economice – ca să nu spunem altfel – a teritoriului de peste Prut. ”Rapturile” din 1812 și 1944 s-au soldat, fiecare, cu politici de subminare a Basarabiei, care a ajuns să fie stat autonom când era victima unei industrializări și păguboase pentru mediu și fără folos pentru nivelul de trai. Voncu arată însă că, după 1991, s-ar fi deschis căi de redresare, de care însă Republica Moldova nu a uzat. El dă exemplu statelor baltice, care au pornit tot de jos, iar acum sunt un model de progres economic și democratic. Chiar și România poate afișa progrese mari față de momentul 1990. În Republica Moldova, privatizările s-au făcut în folosul oligarhilor de categoria a doua, majoritate ruși, fără niciun folos pentru cetățeni, drept care conducătorii de azi ar trebui să se întrebe ce e de făcut. Autorul comentariului nu are ezitări: ”E nevoie ca Basarabia să conştientizeze nevoia de a se reconecta la infrastructura economică europeană, pentru că numai la vest de Prut există complementaritate şi convergenţă economică”.
Tot în „Adevărul”, și tot la secțiunea de bloguri, Dan Nicu atrage atenția că e al treilea an consecutiv în care în Estul Ucrainei se intensifică luptele separatiste. ”Eşaloane feroviare şi caravane de autocamioane cu tancuri, transportoare blindate, piese de artilerie grea şi multe alte efecte militare ajung în mod constant în gările oraşelor controlate de separatişti. (...)Rusia menţine ostilităţile din Donbas la un nivel constant, mărind turaţiile războiului atunci când vrea să demonstreze ceva Kievului” și, adaugă Dan Nicu, de această dată ar urmări să arate că poate controla orientarea de viitor a Ucrainei.
Eșecul frustrant al noii legi privind modul în care vor vota românii din diaspora face obiectul analizei lui Cristian Câmpeanu, din revista „22”. Așa cum stau lucrurile acum, participarea românilor din afara țării la votul pentru legislativele din toamnă nu doar că nu va fi ușurată, dar ei sunt într-un fel chiar scoși din jocul electoral. Trebuiau să se înregistreze în registrul electoral – mai au câteva săptămâni să facă acest lucru. Modalitatea de înregistrare a fi fost prevăzută intenționat ca foarte greoaie, așa încât e de așteptat să se organizeze chiar maii puține secții de votare pentru ei decât la prezidențialele din 2014, când s-a stat la cozi interminabile în fața ambasadelor și consulatelor României. Sunt și alte defecte ale legii pe care le pomenește Câmpeanu. Și pentru că nu prea mai e mare lucru de făcut, el crede că sunt de reținut măcar două lucruri: 1) Ministerul Afacerilor Externe nu a făcut nimic din ce trebuia ca să promoveze în rândul comunităților de români noile prevederi ale legii, așa proastă cum e. 2) Partidele politice mari – social-democrații și liberalii de diverse culori - au sesizat deja pericolul: la ultimele alegeri, prezidențiale acum doi ani și locale anul acesta, electoratul lor captiv și previzibil a început să devină imprevizibil. Este, crede analistul de la „22”, efectul influenței tot mai mari pe care românii aflați la muncă în străinătate o au asupra rudelor lor din țară, care înțeleg că ceea ce li se spune acasă nu e chiar adevărul-adevărat.
