Linkuri accesibilitate

16 martie 1991 - URSS își decide viitorul


Mii de suporteri ai lui Boris Ielțin, adunați în Piața Manejnaia la Moscova, 10 martie 1991

Mii de suporteri ai lui Boris Ielțin, adunați în Piața Manejnaia la Moscova, 10 martie 1991

Fragment din „Programul politic” din 16.03.1991, editor: Șerban Orescu

Materiale extrase din arhiva Institutului Hoover de la Universitatea Stanford, California, de istoricul Sergiu Musteață

NARRATOR: Și în Uniunea Sovietică domnește încordarea în legătură cu referendumul care are loc la acest sfârșit de săptămână. Mai multe amănunte de la Dan Alexe.

INSERT ALEXE REFERENDUMUL DIN URSS

180 de milioane de electori sunt chemați să voteze duminică pentru a hotărî dacă sau nu Uniunea Sovietică va rămâne în forma sa actuală. Vineri seara, la televiziune, Gorbaciov a ținut să sublinieze că importanța acestui eveniment depășește cu mult luptele dintre partide sau dintre diversele mișcări sociale și politice din Uniune. El a mai cerut populației să facă totul pentru ca perestroika să reușească. O oarecare lipsă de abilitate din partea președintelui sovietic, care nu poate să accepte ideea că conceptul vag de perestroikă a început să-i irite până și pe unii din partizanii săi de ieri.

Din păcate, chiar presupunând că răspunsul maselor va fi DA, această afirmație mută a majorității sovietice va fi greu afectată de neparticiparea la vot a șase din republici, cele în care mișcările independentiste sunt mai puternice: țările baltice, Moldova, Georgia și Armenia. Pentru baltici, votul este cu atât mai inutil, cu cât ei au votat deja. În toate cele trei republici nordice, majoritatea populației s-a pronunțat deja pentru independență.

Balticii, deși nu votează, așteaptă cu mare teamă rezultatul referendumului, deoarece nu este deloc limpede ce va aduce el. În cazul în care majoritatea populației va vota pentru menținerea Uniunii, va însemna asta că țările baltice, sau Moldova, vor putea fi forțate să rămână în Uniune numai pentru că uzbecii sau tadjicii preferă URSS-ul în forma sa actuală? Adevărul este că acest referendum la care Gorbaciov a ținut atât de mult nu are nici o valoare legală și el nu va dovedi nimic. Până și formularea sa este ambiguă. În rusă întrebarea are 28 de cuvinte. Elțin consideră că oamenii nu înțeleg tot ce cuprinde ea și că nici el n-ar ști ce să răspundă, deși, probabil că el personal va răspunde „nu”. Întrebarea tradusă în românește, ar suna: Considerați necesară menținerea Uniunii Sovietice sub forma unei federații reînnoite - sau renovate -de republici suverane și egale în drepturi, în care drepturile și libertățile individuale și ale națiunilor să fie pe deplin respectate? Ce însemnă aici menținerea și ce înseamnă federație renovată, lucruri cu care oamenii ar trebui să fie de acord? Și de ce acele profeții sumbre, auzite tot mai des din gura lui Gorbaciov? Chiar și ieri seara, vorbind la televiziune, el a chemat populația să voteze pentru menținerea Uniunii pentru a evita ”tulburările și dezastrele inimaginabile care ar urma după fărâmițarea țării”.

Făcându-l uitat pe Lenin, Gorbaciov a citat un cneaz din secolul al XII-lea, care cerea să fie păstrată glia moștenită de la străbuni. El pare a căuta astfel să recupereze ceva din filonul populist, acaparat de Elțin. Numai că un discurs naționalist rus în acest moment n-ar face decât să-i sperie și să-i îndepărteze și mai tare de Moscova și de uniune pe naționaliștii ne-ruși.

De altfel, Gorbaciov pare a se fi lăsat dus de ranchiună împotriva Armeniei, care, cum am spus, refuză referendumul. Gorbaciov, făcând uitată misiunea sa de mediator, ca șef al Uniunii, a declarat că regiunea mult disputată Nagorno-Karabah, populată de armeni dar aflată în interiorul Azerbaidjanului, este de drept o regiune Azeri. Apropierea referendumului a provocat și o oarecare schimbare în atitudinea guvernului față de minerii greviști cărora li s-au făcut unele concesii, pe care aceștia, însă, le consideră nesatisfăcătoare.

Pentru a reveni la discursul populist, auzit tot mai des, este drept că cel al lui Elțin prinde foarte bine pentru că e folosit în Federația Rusă, cea mai mare din republici, și pentru că e ascultat de etnici ruși. Dar Gorbaciov comite câte o greșeală de tactică vorbind despre glia cnejilor kieveni într-un discurs destinat în egală măsură - estonilor, kirghizilor și iakuților.

Elțin, în schimb, este în largul său în Rusia, pe care a o conduce, și unde organizează, tot duminică, un referendum paralel, care ar trebui să ducă la acceptarea ideii de sufragiu universal pentru alegerea președintelui Rusiei. Altfel spus, Elțin, deja președinte, dar neales de popor, va întreba oamenii dacă vor să-l aleagă în funcția pe care o ocupă deja. Întrebarea este concretă, răspunsul, probabil, va fi un DA masiv, ceea ce îi va da lui Elțin o legitimitate pe care Gorbaciov nu o are – Gorbaciov, care nu a ajuns președinte printr-un vot popular și care nu e sigur că ar fi ales, dacă ar urma exemplul rivalului său.

Respingând argumentele lui Gorbaciov, care afirmă că un NU la adresa Uniunii Sovietice va duce la un război civil, Elțin, care minimalizează semnificația referendumului unional, le-a cerut cetățenilor Rusiei să se concentreze asupra întrebării limpezi pe care le-o pune el. El vrea ca populația să răspundă ”fără echivoc” dacă vrea un președinte rus autentic. E nevoie, spune el, „de puteri extraordinare și decisive” pentru un președinte, care „nu va mai fi ales de un mic grup de privilegiați”. Argumente populare - lesne de înțeles, care vor face, poate, din Elțin marele învingător de mâine.

La nivelul presei se duce o luptă între partizanii lui Elțin și cei ai lui Gorbaciov, fiecare minimizând importanța referendumului „celeilalte părți”. În ce privește referendumul lui Gorbaciov, asupra menținerii Uniunii, pe lângă faptul că 6 republici nu participă, altele au schimbat forma întrebării, socotită prea vagă, sau au adăugat întrebări suplimentare.

În unele republici, precum Uzbekistan și Azerbaidjan, care participă la referendum, trebuie să se răspundă prin DA sau NU la rămânerea în cadrul Uniunii. Se presupune că ele vor rămâne în Uniune, ca toate republicile musulmane, de altfel. Dacă ați urmărit până aici, aflați că invers, în Federația Rusă, a lui Elțin, unele regiuni autonome, încurajate de Moscova, refuză să participe la referendumul lui Elțin asupra sufragiului și președinției. Tot așa cum, deși Moldova se opune Moscovei, Găgăuzia și Transnistria vor participa la sondajul lui Gorbaciov.

Rezultatele acestui uriaș imbroglio la scară continentală vor fi cunoscute luni. Ff130/15

NARRATOR: Pe marginea referendumului din Uniunea Sovietică am invitat în studiou pe Vlad Socor, pe care-l voi întreba ce se întâmplă în Republica Moldova.

XS
SM
MD
LG