Linkuri accesibilitate

12.03.1991. Solidarizare românească împotriva referendumului din URSS


Bălți, martie 1991. Imagine din publicația „Moldova Suverană”.
Bălți, martie 1991. Imagine din publicația „Moldova Suverană”.

Fragment din „Programul politic” din 12.03.1991, editor: Romilo Lemonidis (nume de microfon Victor Cernescu, n.red.)

Material din arhiva Institutului Hoover de la Universitatea Stanford, California, extras de istoricul Sergiu Musteață

NARRATOR: Rămâne de văzut cât de eficiente sunt încercările de intimidare ale Moscovei. Am primit astăzi de la Chişinău, din partea publicaţiei ȚARA (organul Frontului Popular din Moldova), o declaraţie de solidaritate - care apare în numărul aflat în pregătire al ziarului - o declaraţie de solidaritate cu Republica Moldova, la care au aderat peste 20 de formaţiuni politice şi culturale din România. V-o prezentăm în lectura lui Ştefan Carabin.

„Țara” (săptămânal al Frontului Popular din Moldova)

Bucureşti, 27 februarie 1991

Declaraţie semnată de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, Partidul Naţional Liberal, Partidul Social Democrat, Solidaritatea Universitară, Comitetul de Acţiune pentru Democratizarea Armatei, Alianţa pentru Democraţie, Societatea Culturală Bucureşti-Chişinău, Asociaţia Pro-Bsarabia și Bucovina, Liga Pro-Balticum; în total, 22 de organizaţii.

În legătură cu preconizata reorganizare a statului sovietic prin care se urmăreşte menţinerea Basarabiei în URSS, opinia publică din România, în puterea dreptului de neam, a aflat cu indignare despre hotărârea luată de conducerea URSS de a organiza un referendum în Republica Moldova, al cărei teritoriu a fost ocupat şi anexat de URSS. Faţă de această situaţie, constatăm următoarele:

Teritoriul cuprins astăzi în Republica Moldova, precum şi Bucovina de Nord cu ţinutul Herţei şi nordul, şi sudul Basarabiei, atribuite ilegal RSS Ucrainene, au fost anexate de la România. Ele sunt teritorii ocupate şi anexate prin încălcarea dreptului internaţional în vigoare, atât la acea dată, cât şi în prezent. Baza acestei ocupaţii a constituit-o pactul sovieto-nazist, dintre Hitler şi Stalin.

Dreptul internaţional interzice organizarea de către puterea de ocupaţie a unor referendumuri pe teritoriul ocupat.

Statul Republica Moldova şi-a pronunţat în mod expres dorinţa de a nu accepta acest referendum pe teritoriul său. Parlamentul ales în mod legal şi democratic a votat împotriva organizării unui asemenea referendum în republica.

Având în vedere că, timp de jumătate de secol, a avut loc un proces inuman de deznaționalizare, deportare şi colonizare, impunerea unui referendum în Republica Moldova este, astăzi, nu numai ilegală, dar şi profund imorală.

Procesul de democratizare a ţărilor Europei Răsăritene, inclusiv a Republicii Moldova, constituie o evoluţie firească şi de ordin obiectiv, care nu trebuie împiedicată din considerente ce aparţin unei mentalităţi depăşite şi condamnate de istorie.

Pactul Ribbentrop-Molotov a fost condamnat de toate statele lumii, în primul rând, de democraţiile occidentale, şi a fost anulat chiar de Congresul Deputaţilor Poporului al URSS în decembrie 1989. Se înţelege că şi toate consecinţele juridice ale acestui pact se cer a fi eliminate.

Carta Organizației Naţiunilor Unite şi alte documente ale dreptului internaţional recunosc în mod solemn dreptul popoarelor de a dispune de ele însele. Nici un popor nu poate fi ţinut într-o formaţiune statală multinaţională în care a fost inclus cu forţa.

Având în vedere cele de mai sus, partidele politice din România, asociaţiile semnatare ale prezentei declaraţii, se adresează conducerii URSS şi solicită anularea hotărârii de a organiza referendumul în Republica Moldova, ţară care s-a pronunţat împotriva referendumului.

De asemenea, declarăm solemn că un referendum organizat fără respectarea dreptului şi a moralei internaţionale este şi va fi considerat nul şi neavând - de la bun început, pe plan legal - nici o consecinţă valabilă pe plan politic.

XS
SM
MD
LG