Linkuri accesibilitate

8 martie 1991 - RSSM - chemată la referendum


Adunare împotriva referendumului unional. „Moldova Suverana”, 16.03.1991.

Adunare împotriva referendumului unional. „Moldova Suverana”, 16.03.1991.

Materiale extrase din arhiva Institutului Hoover de la Universitatea Stanford, California, de istoricul Sergiu Musteață

Fragment din „Programul politic” din 08.03.1991, editor: Mircea Carp, Liviu Tofan

NARRATOR: Atât astăzi despre Orientul mijlociu şi apropiat. Ne vom referi în minutele care ne-au mai rămas la evenimentele din Uniunea Sovietică, abordate mai întâi global de Dan Alexe, pentru ca în încheiere să ne oprim separat asupra tensiunilor din Republica Moldova.

DAN ALEXE: Toată suflarea sovietică e reţinută în aşteptarea referendumului asupra formei viitoare a Uniunii, programat pentru duminică, 17 martie. Deocamdată, textul tratatului unional, aşa cum a fost redactat de Consiliul Federaţiei, la cererea lui Gorbaciov, a fost trimis parlamentarilor celor 15 republici. Consiliul Federaţiei (pentru cei neversaţi în arcanele structurii politice a Uniunii Sovietice - este alcătuit din preşedinţii republicilor). Iată însă că miercuri, când acest Consiliu a adus ultimele modificări textului prevăzut a fi făcut cunoscut populaţiei, după ce Parlamentele îl vor fi dezbătut, miercuri deci, erau prezenţi numai opt preşedinţi din 15.

Şase republici au refuzat categoric să organizeze acest referendum, iar o a şaptea, Azerbaidjanul, încă nu dăduse nici un răspuns. Între timp, guvernul azer a anunţat că va participa la referendum. Cele şase republici, care se opun noului tratat unional propus de Gorbaciov, sunt: ţările baltice, Georgia, Armenia şi Moldova.

Incertă este şi atitudinea Rusiei. După cum a precizat Boris Elţin, Rusia e de acord în principiu cu un vot popular asupra viitorului Uniunii, dar cu o condiţie: aceea ca Moscova şi KGB-ul să nu mai stârnească populaţia din teritoriile autonome semănate pe teritoriul Republicii Federative Ruse. Pentru că situaţia ar fi într-adevăr de nerezolvat dacă aceste teritorii, fără legătură între ele, ar vota pentru menţinerea Uniunii Sovietice, iar Rusia, în care zisele republici sunt înfipte precum cărămizile într-un zid, ar vrea să părăsească URSS-ul. Un consilier al lui Elțin s-a şi plâns ziarului independent Izvestia că puterea centrală caută să divizeze Rusia, încurajând separarea Iakuţilor, Buriaţilor, Tătarilor şi a celorlalte popoare care nu se bucură de autonomie administrativă.

În această eventualitate, Elţin are de gând să propună propriul său tratat unional, ceea ce va duce inevitabil la o confruntare directă între cei doi lideri, cu rezultate incerte.

Başkiria şi Republica autonomă Tătară au anunţat deja că nu vor lua parte la referendumul rus, cel al lui Elţin. Este ceea ce anunţă Izvestia de astăzi. La fel au anunţat că nu vor lua parte la referendumul rus, dar că implicit vor participa la cel naţional al lui Gorbaciov, alte regiuni autonome, precum cea a Smolenskului, sau Republica autonomă Osetă.

A întreba: „Cine conduce Uniunea Sovietică în acest moment?” - nu pare doar o nedumerire de amator în ale politicii. Vorbind ieri seară la un canal de televiziune american, fostul ministru sovietic de externe, Şevardnadze, a declarat că nu ştie cine stăpâneşte puterea în Kremlin. După părerea sa, în fruntea Uniunii Sovietice se află un shadow power, o putere din umbră. Tot el mai crede şi că nu Gorbaciov este cel care ia deciziile importante.

Gorbaciov pare, dealtfel, a se angaja din ce în ce mai mult într-o luptă cu Elţin. Ieri, în faţa sovietului Suprem, Gorbaciov i-a acuzat pe deputaţii ruşi de apucături de sinucigaş, pentru că încurajează grevele minerilor. Aceste greve, extinse în Ucraina, în bazinul Donbas, şi în Siberia, în Kuzbas şi Vorkuta, continuă în ciuda cererilor guvernului central de reluare a lucrului. Pe lângă alte ameliorări ale condiţiilor de viaţă, minerii cer dublarea salariilor.

Gorbaciov a mai spus şi că Uniunea Sovietică se feudalizează. Vrând să spună că republicile ocolesc puterea centrală şi că preferă relaţiile bilaterale.

La rândul său, Elţin, vorbind la un post de radio, l-a acuzat pe Gorbaciov că încearcă să sperie poporul vorbind într-una de război civil şi că toate aceste avertismente disproporționate nu fac decât să pregătească o nouă represiune. Ceea ce sperie cu adevărat nu este anarhia, care ar dispărea în urma unor reforme economice cu adevărat populare. Ceea ce umbreşte viitorul Uniunii este influenţa uriaşă pe care o au comuniştii asupra Sovietului Suprem, precum şi noile puteri acordate KGB-ului. Astfel, de acum înainte KGB-ul va avea chiar puteri legislative, dat fiind că potrivit noii legi, aprobate de Parlament, el va putea, citez: „să emită acte normative privitoare la securitatea statului, acte cu implicare obligatorie pentru toate organele de stat şi organizaţiile sociale”.

În aşteptarea referendumului, ale cărui condiţii sânt încă ceţoase, a fost aflat un singur lucru precis, prin bunăvoinţa preşedintelui kazah, Nazarbaev: Uniunea Sovietică renovată se va numi Soiuz Suveriennîh Ravnopravîh Gosudarstv, pe româneşte, Uniunea Republicilor Suverane Egale în Drepturi.

XS
SM
MD
LG