Linkuri accesibilitate

29 iulie și articolul 13 din Constituția Republicii Moldova: limba română/limba moldovenească.

Cu ocazia zilei Constituției, un grup de tineri a venit în fața clădirii Parlamentului Republicii Moldova pentru a le aminti deputaților de controversatul articol 13 din Constituție, care spune că limba oficială în Republica Moldova este limba moldovenească, despre care tinerii adunați în fața legislativului spun că nu există. Aceștia au cerut ca textul legii fundamentale a Moldovei să fie modificat, pentru că atât Academia de Științe cât și Curtea Constituțională de la Chișinău au decis că limba oficială în această țară este limba română. Doar că pentru modificarea Constituției e nevoie de cel puțin două treimi din voturile deputaților, care au opinii contradictorii în privința limbii vorbite. Detalii de la Nicu Gușan.

Nu este pentru prima dată când în 29 iulie în fața legislativului se cere modificarea articolului 13 din Constituție. Ca și în anii trecuți, cu tricolorul prins la braț și pancarte, mai mulți tineri au cerut în fața câtorva polițiști, adunați pe scările Parlamentului, ca „Limba română să fie unica stăpână”. Tinerii speră ca mesajul lor să ajungă la deputați măcar prin intermediul presei. Vlad Bilețchi, unul dintre organizatorii flashmob-ului, spune că există toate argumentele legale care îndreptățesc cerința lor:

„Am venit astăzi de ziua Constituției în fața Parlamentului pentru a transmite un mesaj că suntem nemulțumiți față de articolul 13 din Constituție care conține un fals, și anume în Constituție avem menționată limba moldovenească, o limbă existentă, o limbă introdusă în mod abuziv pentru a deznaționaliza. Iată de ce astăzi am venit aici pentru a cere limba română în Constituție, așa cum este scris în Declarația de Independență. Mai mult decât atât astăzi este și ziua primului imn al Republicii Moldova, care la fel a fost „Deșteaptă-te române”, fiind modificat ulterior într-un mod cât mai îndepărtat de tot ce înseamnă românesc.”

Printre cei veniți în fața Parlamentului l-am întâlnit și pe Eduar Tretiacov care, deși e dintr-o familie în care se vorbește mai mult în rusă, spune că în Constituție ar trebui să se regăsească limba română:

„Deoarece ele (n.r. limba moldovenească și română) sunt aceeași limbă, și limba moldovenească a fost inventată pentru a ne uita strămoșii, frații noștri de peste Prut.”

În Parlament, în cei 25 de ani de independență nu s-a găsit niciodată un consens politic cu privire la acest subiect. Pentru modificarea textului Constituției e nevoie de votul a 2/3 din cei 101 parlamentari. Veaceslav Untilă, președintele Comisiei securitate națională, constată că „limba moldovenească” continuă să fie folosită într-un „război informațional” pentru a dezbina societatea:

„Păi nu avem o majoritate, nu avem o decizie politică. De mai mult timp vorbim despre acest lucru dar nu merge, și atât timp cât societatea e divizată lucrurile nu o să meargă. Avem formațiuni politice care sunt finanțate din exterior, și care niciodată nu o să aprecieze ca noi să revenim la denumirea exactă a limbii noastre. Este straniu că au trecut 25 de ani de la independență și noi discutăm cine suntem și ce limbă vorbim. Conduc Comisia securitate naţională și este așa o noțiune securitate ereditară, la acest capitol avem mari restanțe. Pe de altă parte, avem un război informațional în Republica Moldova. Este un război disproporţionat, trebuie să venim și să protejăm cetățeanul Republicii Moldova de la fluxul de informații toxice care vin val vârtej pe canalele rusești.”

Deputatul Vasile Bolea face parte din fracțiunea socialiștilor din Parlament care susține că „limba moldovenească” ar trebui să rămână limba oficială a Republicii Moldova:

Europa Liberă: Dacă s-ar supune la vot modificarea acestui articol ați susține?

Vasile Bolea: „Evident că nu.”

Europa Liberă: De ce?

Vasile Bolea: „Pentru că majoritatea populației spune că limba pe care o vorbesc este moldovenească.”

În discursul său din cadrul ceremoniei oficiale, dedicată Zilei Constituției, președintele Nicolae Timofti a făcut referire la necesitatea modificării articolului 13. În acest context, șeful statului a subliniat că legea fundamentală „nu trebuie să devină teren de competiții pentru interese politice de moment”:

„Pornind de la faptul că avem o societate cu pluralism politic, textul actualei Constituții este tratat în mod diferit de actorii politici. Unii contestă denumirea limbii pe care o vorbim din strămoși. Chiar și după istorica hotărâre a Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, prin care se statuează că textul constituțional primar al Declarației de Independență prevalează în raport cu textul Constituției. Astfel, Declarația de Independență operează cu termenul de limba română.”

Președintele Nicolae Timofti și-a exprimat speranța că în textul Constituției va apărea un nou articol cu titlul „Integrarea în Uniunea Europeană”.

XS
SM
MD
LG