Linkuri accesibilitate

Vladimir Socor: „Efortul domnului Steinmeier este de a legaliza separarea Transnistriei de Republica Moldova”


Opinii pe marginea vizitei în R. Moldova a ministrului de externe al Germaniei, președintele în exercițiu al OSCE.

La Chișinău și la Tiraspol, unde s-a aflat în vizită marți, ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a cerut să se pună în practică protocolul de la Berlin de la începutul lunii iunie, când, după o întrerupere de 2 ani, au fost reluate negocierile în formatul 5+2 pentru soluționarea conflictului transnistrean. Protocolul prevede, între altele, ca Chișinăul să recunoască diplomele de studii și plăcuțele de înmatriculare auto transnistrene. Corespondenta noastră a stat de vorba cu analistul occidental Vladimir Socor despre rezultatele acestei vizite.

Europa Liberă: În condițiile unor eforturi reînnoite de rezolvare a conflictului transnistrean s-a aflat ministrul de externe al Germaniei în Moldova, al cărui țară deține președinția OSCE. Este o vizită văzută cu ochi buni de guvernatori, dar cu mult scepticism din partea celor care cunosc bine dosarul transnistrean. Dumneavoastră ce părere aveți despre ceea ce se întâmplă în evoluțiile pe această tematică?

Vladimir Socor: „Efortul domnului Steinmeier nu este în niciun caz de a rezolva conflictul ruso-moldav de pe teritoriul Republicii Moldova, este acela de a legaliza separarea Transnistriei de Republica Moldova…”

Europa Liberă: Dar cum e posibil acest lucru?

Vladimir Socor: „…cu prezența în continuare a trupelor rusești pe teritoriul respectiv. Domnul Steinmeier presează pentru ca Republica Moldova să treacă la elaborarea unui statut special pentru Transnistria. Despre acest statut special se discută de mulți ani. Republicii Moldova i-a fost, practic, impus un fel de angajament ca, la un moment dat, să adopte un statut special. Noțiunea de „statut special” este una specifică spațiului post-sovietic, spațiului hegemonic rusesc, ea nu este o noțiune europeană. Nicăieri în Europa nu veți găsi chestiunea „statutului special”. Este o invenție a Rusiei care datează încă din anii ʾ90, de aproape 20 de ani.”

Europa Liberă: Domnule Socor, dar regiunea trebuie să se bucure de un anume statut?

Vladimir Socor

Vladimir Socor

Vladimir Socor: „Problema care ne preocupă acum este aceea a statutului special pentru care Rusia, cu sprijinul domnului Steinmeier, și al guvernului francez, nu al cancelarei Merkel, fac presiuni asupra Ucrainei să adopte un statut special pentru regiunile ocupate de Rusia pe teritoriul Ucrainei. Dacă Republica Moldova cedează și trece la elaborarea unui statut special, se vor intensifica și presiunile asupra Ucrainei, se va crea un precedent, pentru ca Ucraina să facă aceleași cedări, cărora președintele Poroșenko și majoritatea parlamentului ucrainean li se opun. Dacă, pe de altă parte, președintele Poroșenko și Rada Supremă din Kiev cedează la presiunile de acolo, atunci ne va fi nouă cu atât mai greu să rezistăm presiunilor asupra Republicii Moldova. Aceste două probleme trebuie văzute în corelație. Este necesar ca cei de la Chișinău să se consulte cu cei de la Kiev și împreună să reziste la această schemă pe care încearcă Rusia să o impună. Eu personal nu am nici cea mai mică încredere în domnul Steinmeier. I-am urmărit activitățile de când a devenit ministru de externe în privința conflictelor ruso-georgian în Abhazia, ruso-ucrainean în Donbas și în privința Republicii Moldova. Dânsul încearcă nu să rezolve aceste conflicte, dar să legalizeze entitățile separatiste care acum sunt ilegale.”

Europa Liberă: Cum ar fi posibil acest lucru, din moment ce există și rezistență, și chiar Chișinăul nu e pregătit pentru ca mâine-poimâine să propună acest proiect de statut special Transnistriei?

Vladimir Socor: „Republica Moldova în faza actuală este un stat complet dezorganizat intern. În Republica Moldova s-au prăbuşit instituţiile statului. Republica Moldova în niciun caz nu este capabilă actualmente să gestioneze un proces de reabsorbţie a Transnistriei. În acest caz, în acest scenariu vom asista la transnistrizarea şi a malului drept al Nistrului. Atât de disfuncţională a devenit Republica Moldova, nu este capabilă să susţină un asemenea proces. Dar pe de altă parte, prestigiul internaţional al guvernării Republicii Moldova este la pământ. Occidentul a pierdut încrederea în Republica Moldova. Astăzi puţini oameni de stat din Occident ar mai interveni în apărarea interesului statului, deoarece statul însuşi, guvernarea a fost atât de adânc compromisă, inclusiv de guverne şi de prim-miniştri cu etichete europene. Iată de ce este cu atât mai important ca societatea civilă şi experţii din rândul societăţii civile să se pronunţe în acest sens. Am mai fost la un pas de, aşa se numea atunci, federalizare, în perioada 2002-2005. Atunci Republica Moldova încă nu pornise pe calea integrării europene, se pregătea pentru aceasta. Preşedintele Voronin, până la urmă, după multe frământări, a respins federalizarea, a intervenit Uniunea Europeană în Republica Moldova, a început progresul către Europa. Acest progres a fost recent întrerupt. Uniunea Europeană nu mai este un factor important care să protejeze interesele Republicii Moldova. Trebuie mobilizate resursele interne. Încă un lucru. Statutul special este o noţiune periculoasă nu numai datorită corelaţiei cu Ucraina. Acordarea unui statut special Transnistriei poate să ducă la o reacţie în lanţ pe teritoriul Republicii Moldova. Conducerea autonomiei găgăuze de la Comrat a spus de mai multe ori în mod public că, în cazul în care Transnistria primeşte un statut special, atunci şi Comratul va solicita un statut asemănător cu al Transnistriei. În privinţa Taracliei ştim că acum un an majoritatea din Parlamentul Republicii Moldova, datorită Partidului Democrat condus de domnul Plahotniuc, a votat în prima lectură un proiect pentru statutul special al Taracliei. Putem să ne pomenim cu revendicări asemănătoare de la Bălţi. Reacţie în lanţ.”

Europa Liberă: Germania nu a ascuns că, deţinând preşedinţia la OSCE, îşi doreşte să mişte lucrurile din loc. De fapt, care este această dorinţă a Berlinului?

Vladimir Socor: „Nu putem vorbi de o dorinţă a Berlinului, deoarece la Berlin este un guvern de coaliţie. Domnul Steinmeier reprezintă Partidul Social Democrat în această coaliţie şi dânsul are divergenţe cu cancelarul Merkel, divergenţe care se accentuează pe măsură ce se apropie alegerile de anul viitor, alegerile parlamentare din Germania. De exemplu, domnul Steinmeier recent a criticat NATO pentru că, după părerea lui, exerciţiile militare NATO din Polonia au fost aţâţare la război şi zăngănit al armelor, aşa s-a exprimat domnul Steinmeier faţă de NATO. Şi aceasta aruncă o lumină foarte clară asupra atitudinii domnului Steinmeier faţă de Rusia. Cancelarul Merkel ar fi de neconceput ca dânsa să facă declaraţii asemănătoare. De asemenea, problema conflictului ruso-moldav a trecut din gestionarea oficiului cancelarului, adică al doamnei Merkel, în gestionarea Ministerului de Externe. Aceasta deoarece domnul Steinmeier este acum nu numai ministru, dar şi preşedinte în exerciţiu al OSCE. Se apropie reuniunea de sfârşit de an a OSCE peste câteva luni şi domnul Steinmeier este în disperată căutare de un succes măcar pe hârtie. Aşa măsoară diplomaţii succesul, cu un document măcar pe hârtie.”

Europa Liberă: Domnul Steinmeier a trecut astăzi Nistrul, s-a aflat şi la Tiraspol pentru câteva ore. Prezenţa lui la Tiraspol despre ce vorbeşte?

Vladimir Socor: „Probabil că o parte a conducerii de la Tiraspol doreşte, într-adevăr, separarea definitivă de Republica Moldova. Nu aceasta este politica Rusiei. Politica Rusiei este în Transnistria, ca şi în Donbas, să vâre îndărăt regiunea controlată de ruşi, să o vâre îndărăt în cadrul sistemului politic şi instituţional al Republicii Moldova, respectiv, al Ucrainei. Pentru ca în acest mod Rusia să exercite o influenţă suplimentară în sistemele politice şi instituţionale de la Chişinău, respectiv, de la Kiev. Deci, Rusia nu are o politică secesionistă sau separatistă, Rusia doreşte reintegrarea Donbasului, respectiv, a Transnistriei în termenii şi pe baza unor acorduri impuse de către Rusia, care să asigure influenţa Rusiei în cadrul sistemelor respective.”

Europa Liberă: Diplomatul german a vorbit despre acea foaie de parcurs care a fost întocmită tot în Germania şi despre nevoia îndeplinirii acestei foi de parcurs. Chişinăul a fost încurajat să continue politica paşilor mici în reglementarea acestui conflict transnistrean. Experţii spun că se cere de la Moldova să facă cedări şi se vor pune presiuni. Cum ar trebui să procedeze guvernarea ţării?

Vladimir Socor: „Guvernarea ţării este într-o postură foarte slabă şi periculoasă. Spre deosebire de guvernele anterioare, chiar spre deosebire de guvernele din preşedinţia domnului Voronin, guvernarea actuală este discreditată, compromisă în Occident.”

Europa Liberă: Dar preşedintele OSCE a mulţumit guvernului de la Chişinău pentru eforturile depuse în revigorarea discuţiilor în acest format „5+2” de negocieri.

Vladimir Socor: „OSCE nu contează, la OSCE nu se decide nimic. OSCE este, pur şi simplu, un loc de întâlnire, este ca un fel de club de discuţii, unde se întâlnesc cei care au puterea reală. OSCE nu decide absolut nimic. Puterea reală nu o mai are Uniunea Europeană. Domnul Steinmeier face politica Germaniei, el nu face politica Uniunii Europene în intervenţia sa de la Chişinău. El vine ca ministru de Externe al Germaniei şi ca preşedinte în exerciţiu al unei organizaţii, OSCE, aflată la cheremul Rusiei. Domnul Steinmeier nu a venit ca reprezentant al Uniunii Europene. Şi vedem că Uniunea Europeană este slabă, se retrage, nu se implică. Şi pot să înţeleg foarte bine din ce motive. Pentru că guvernul Republicii Moldova nu inspiră încredere. Iată de ce este cu atât mai important ca partidele pro-europene, societatea civilă şi experţii să se pronunţe în această privinţă.”

Europa Liberă: La ce evoluţii trebuie să ne aşteptăm şi ce poate să se întâmple până la finele acestui an, perioadă cât Germania mai deţine această preşedinţie la OSCE?

Vladimir Socor: „Germania va face presiuni maxime pentru a obţine un rezultat pe hârtie la conferinţa de sfârşit de an. Să aducă o bucată de hârtie pe care Moldova să facă acele concesii pe care domnul Steinmeier nu le poate obţine din partea Rusiei, nici din partea Tiraspolului. Și acesta să fie un succes, să fie moştenirea istorică a domnului Steinmeier. Dânsul probabil că nu va mai fi ministru de externe, aşa sunt înţelegerile între partidele de la Berlin, domnul Steinmeier ar putea să devină preşedinte. Deci, se va retrage din politica activă, are nevoie de un fel moştenire istorică. Este un considerent de care se ghidează mulţi diplomaţi occidentali şi oameni de stat occidentali, miniştri. Se ghidează de acest considerent foarte important pentru ei.”

Europa Liberă: La ce se va reduce politica paşilor mici în reglementarea conflictului transnistrean? Ne referim la cele şapte puncte care sunt incluse în acea foaie de parcurs. Vor fi recunoscute la nivel internaţional diplomele postuniversitare care se dau în stânga Nistrului, plăcuţele de înmatriculare ale automobilelor din regiunea transnistreană?

Vladimir Socor: „Vor fi recunoscute, dacă le recunoaşte Republica Moldova. Fără recunoaşterea Republicii Moldova, nimeni nu le va recunoaşte, indiferent ce presiuni se fac asupra Republicii Moldova de către Germania, în cazul acesta, şi de către Rusia, bineînţeles, de către Germania şi Rusia cu forţe unite. Dacă Republica Moldova nu le recunoaşte, nimeni din Europa sau din lume nu va recunoaşte aceşti aşa-zişi paşi mici. Aceşti paşi mici nu înseamnă altceva decât recunoaşterea pas cu pas de către Republica Moldova a existenţei unei Transnistrii separate, de fapt, de Republica Moldova, dar pe hârtie făcând parte din Republica Moldova şi influenţând din interior politica acesteia.”

Europa Liberă: Ţinând cont de ceea ce se întâmplă în Ucraina, cum se poate dezvolta această Transnistrie?

Vladimir Socor: „Nu se poate dezvolta, atâta timp cât Ucraina rămâne independentă. Transnistria este, practic, obligată să coopereze cu Republica Moldova în interesul propriei supravieţuiri, nu are altă soluţie. De aceea, ar fi cu atât mai absurd ca Republica Moldova să irosească această şansă, când Ucraina a devenit independentă de Rusia şi separă Rusia de Transnistria, ar fi absurd ca Republica Moldova să irosească această şansă şi tocmai acum să legalizeze, de fapt, separarea Transnistriei de Republica Moldova. De fapt, dar periculos, nu şi de drept, pentru că Transnistria ar fi, chipurile, integrată în Republica Moldova, pentru a introduce influenţa politică a Rusiei în cadrul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră admiteţi o reintegrare a celor două maluri ale râului Nistru în viitorul apropiat?

Vladimir Socor: „Nu, nu în viitorul apropiat. Republica Moldova este incapabilă să realizeze acest lucru în perioada actuală. Republica Moldova este un stat falimentar financiar, falimentar moral şi, bineînţeles, instituţiile sunt prăbuşite. În această situaţie ar fi un pericol fatal pentru Republica Moldova să înceapă aceste procese.”

Europa Liberă: Cine câştigă pe moment: Moscova sau Occidentul, dacă se ajunge totuşi la o soluţionare a problemei transnistrene?

Vladimir Socor: „Occidentul deocamdată nu e implicat, domnul Steinmeier „cântă” solo. Poate, să mă corectez, domnul Steinmeier „cântă în duet” cu Rusia, dar, din punctul de vedere al Occidentului, domnul Steinmeier este acum un „solist”. Am văzut recentele negocieri „5+2”, este adevărat faptul că reprezentanţii Uniunii Europene şi ai Statelor Unite nu au intervenit în apărarea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Tocmai voiam să vă întreb despre aceşti doi observatori importanţi – Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană – şi rolul pe care trebuie şi pot să-l joace în actualele realităţi.

Vladimir Socor: „În negocierile recente în formatul „5+2” reprezentanţii Uniunii Europene şi ai Statelor Unite ale Americii nu au intervenit în susţinerea Republicii Moldova, care era supusă unor presiuni evidente din partea Rusiei şi a Tiraspolului. Reprezentanta americană şi reprezentantul european s-au ţinut mai mult sau mai puţin de o parte. Şi acest lucru are explicaţiile sale. Atât Uniunea Europeană, cât şi Statele Unite ale Americii trec prin frământări interne fără precedent, ele se concentrează asupra problemelor interne. Şi cum am spus, guvernarea Republicii Moldova nu mai este atractivă, nu mai poate să inspire sentimente de solidaritate în Occident.”

Europa Liberă: Şi cum vor proceda Washingtonul şi Bruxellesul pe viitor?

Vladimir Socor: „În Statele Unite ale Americii vom avea foarte curând alegeri prezidenţiale, nu se ştie cine va câştiga, situaţia internă este complicată, noua administraţie, indiferent cine va veni la putere, va avea nevoie de mai multe luni pentru a se organiza intern şi a face numirile necesare în posturi, aceasta pe partea americană. În Uniunea Europeană vedem frământările, nu există o politică externă comună. Pentru Rusia este o oportunitate de aur să facă nişte paşi pentru reexpansiune în Ucraina şi Republica Moldova. O oportunitate de aur. În Republica Moldova nu avem un guvern capabil de a rezista. Eu cunosc poziţia domnului Gheorghe Bălan, e o poziţie foarte bună în interesul statului Republica Moldova, pe care eu o susţin. Şi predecesorul domnului Bălan, domnul Eugen Carpov, a avut o poziţie foarte fermă în apărarea intereselor de stat ale Republicii Moldova. Acum eu aş aştepta ca şi domnul Carpov să se solidarizeze cu domnul Bălan, deşi partidul domnului Carpov e în târguieli cu puterea. Societatea civilă, experţii trebuie să se pună în mişcare.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG