Linkuri accesibilitate

Discuţii şi controverse privind prevenirea şi combaterea unor atentate

În Germania continuă discuţiile privitoare la măsurile de prevenire şi combatere a unor atentate. Asta după atacurile de la Würzburg, München, Ansbach şi Reutlingen, soldate cu morţi şi răniţi. Mai ales politicienii bavarezi au cerut acum o înăsprire a legislaţiei şi lărgirea personalului din structurile poliţieneşti.
Într-un interviu acordat postului naţional de radio (DLF), ministrul de interne din landul Mecklenburg-Vorpommern, creştin-democratul Lorenz Caffier, a avansat propunerea ca în situaţii de criză să intervină şi Bundeswehr-ul, adică armata federală. Caffier a subliniat ideea că militarii ar avea o pregătire similară cu cea a poliţiştilor şi dispun de instrumente tehnice suplimentare necesare, utilizabile în caz de nevoie. Tot el a amintit că pentru folosirea Bundeswehr-ului este necesară o schimbare a Constituţiei care interzice acţiuni ale armate în interiorul ţării.

Pe de altă parte, există voci care au cerut crearea unei armate formată din rezervişti. Asta ar putea interveni în interior ca şi Garda Naţională din Statele Unite.
Deputatul social-democrat, Christian Flisek, l-a contrazis pe ministrul de interne din Mecklenburg, afirmînd (tot intr-un interviu pentru DLF) că poliţia din München a demonstrat că este competentă şi a dat dovadă de profesionalism.
Bundeswehr-ul trebuie să asigure securitatea externă, poliţia cea internă. Politicianul a cerut, în schimb, mărirea bugetului alocat poliţiei şi a criticat faptul că anul trecut au fost reduse 15.000 de posturi.
Primul ministru bavarez, Horst Seehofer, s-a pronunţat pentru ridicarea numărului de poliţişti, anunţînd în ziarul „Münchner Merkur“ că în landul său se va trece la angajarea de noi cadre destinate aparatului de siguranţă. Totodată, Seehofer, cunoscut pentru atitudinia sa critică faţă de linia guvernului federal al cancelarei Merkel, a cerut expulzarea neîntîrziată a persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de azil. Pînă acum a existat un consens în această chestiune şi persoanele cu cererea respinsă nu au fost expulzate în zone bîntuite de război. Acum, continuă Seehofer, ar trebui modificată atitudinia faţă de persoane considerate periculoase.
La baza acestor păreri exprimate de către liderul bavarez sînt informaţiile potrivit cărora atentatorii din Würzburg şi München au acţionat în conformitate cu concepţiile radicale ale unor fundamentalişti islamişti.
În acest context al discuţiilor şi controverselor interne legate de prevenirea unor atentate, a intervenit şi preşedintele turc Erdoğan. Într-un amplu interviu acordat canalului 1 al televiziunii publice germane (ARD – cf. interviul în traducere germană şi în limba turcă), Erdoğan a reproşat Germaniei că nu acţionează contra terorismului.
Președintele turc Tayyip Erdogan

Președintele turc Tayyip Erdogan

În logica preşedintelui turc, Germania ar trebui să combată, în primul rînd, militanţii apropiaţi Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK). Erdoğan a spus că a predat cancelarei Merkel o listă cu 4.000 de nume ale unor persoane care „locuiesc în Belgia, Franţa şi Olanda“, dar că nu s-a întîmplat nimic. „Dacă nu ducem o luptă comună [contra lor], a subliniat el, „atunci se vor ivi probleme în Germania şi- alte ţări“.
Referindu-se la relaţiile Turciei cu UE, Erdoğan a spus că guvernele europene nu sînt sincere şi nu-şi ţin promisiunile faţă de ţara sa. Turcia a cheltuit 12 milioane de dolari pentru cei 3 milioane de refugiaţi sirieni, iar din partea UE au fost transferate doar nişte sume simbolice. Trei miliarde au fost promise, a spus Erdoğan, 2-3 milioane au sosit.
XS
SM
MD
LG