Linkuri accesibilitate

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a analizat rezultatele summitului NATO de la Varşovia, consecinţele crizei de după lovitura de stat din Turcia, situaţia din Orientul Mijlociu şi pericolele de securitate la care este expusă România într-o perioadă în care vestul european a fost ţinta mai multor atacuri care par să aparţină grupărilor teroriste.

Este prima întâlnire a CSAT după declanşarea crizei din Turcia şi este explicabil de ce tentativa de putsch de la Ankara s-a impus pe agenda instituţiilor de securitate din România. Marile teme ale şedinţei CSAT se întrepătrund întrucât unul dintre obiectivele oficialilor de la Bucureşti prezenţi la Varşovia a fost de a determina alianţa să-şi treacă în program ca prioritară întărirea flancului estic, mai ales partea de sud a acestuia (bazat pe cooperarea la Marea Neagră a actorilor importanţi din regiune Turcia, Bulgaria şi România). După summit era necesară discutarea atribuţiilor care le revin instituţiilor statului, spune preşedintele Klaus Iohannis.

În viziunea sa, întărirea flancului estic înseamnă o linie continuă defensivă între Marea Baltică şi Marea Neagră. Pentru aceasta este nevoie de implicarea partenerilor candidaţi la aderare cum ar fi Ucraina, Republica Moldova sau Georgia. Implicarea acestor aliaţi este necesară, dar insuficientă ţinând cont de faptul că Rusia şi-a intensificat operaţiunile şi exerciţiile militare la Marea Neagră, într-o desfăşurarea de forţe fără precedent. Este motivul pentru care România a obţinut la Varșovia nu doar promisiunea întăririi securităţii militare la Marea Neagră, dar şi pe aceea a constituirii unei brigăzi multinaționale. România este statul-gazdă şi a primit deja confirmări de participare din partea a şase state dintre care Polonia a anunţat că va trimite o companie iar Bulgaria va deplasa patru sute de soldaţi. Este posibil, susţin reprezentanţii Ministerului Apărării, ca brigada să devină funcţională la începutul primăverii lui 2017. Klaus Iohannis spune că la şedinţa CSAT s-a decis instituirea unui grup de lucru care, sub conducerea consilierului pentru securitate naţională din administraţia prezidenţială, se va apuca începând de mâine să pregătească toate demersurile.

Oficialii de la Bucureşti şi-au propus şi includerea instalației antirachetă de la Deveselu, rezultat al parteneriatului strategic româno-american, în sistemul defensiv al alianţei. Expansiunea rusească în Crimeea a crescut capacitatea operațională a flotei militare ruse în regiune. Dintr-un punct de vedere, situaţia este chiar mai tensionată decât era pe vremea când Traian Băsescu spunea că Marea Neagră este un “lac rusesc.” Tocmai de aceea românii considerau că fără o flotă maritimă NATO puternică securitatea flancului estic ar fi compromisă. Flota urma să fie constituită cu ajutorul Bulgariei şi al Turciei iar preşedintele Iohannis anunţa cu câteva săptămâni înainte de summitul de la Varșovia că a bătut la uşi deschise şi că proiectul flotei este pe punctul de a fi transpus în practică. Nu mult după aceea însă oficialii de la Sofia au dat înapoi, iar Turcia, după tatonări diplomatice, a reluat legăturile cu Rusia. Recent, Ankara şi Moscova au reluat dialogul la nivel înalt după tensiunile produse de doborârea unui avion rusesc de către armata turcă, la sfârşitul anului trecut. Vicepremierul Turciei l-a întâlnit pe Arkadi Dvorkovici, omologul său rus, discutând despre reluarea şi extinderea relaţiilor economice şi comerciale “la un nivel mai înalt decât erau înainte de 24 noiembrie.” Da, se va intensifica prezenţa Alianţei Nord-atlantice la Marea Neagră dar deocamdată doar retoric. În practică este neclar cum s-ar mai putea realiza, după ce Ankara pare să fi pus deoparte, cel puţin pentru o vreme, aspiraţiile europene şi nici cu NATO nu se are în termeni buni de când a somat Grecia să-i extrădeze pe militarii ajunşi după putsch la bordul unui elicopter pe aeroportul din Alexandroupolis, în nordul ţării.

Tentativa de lovitură de stat i-a oferit ocazia preşedintului Erdogan să-şi facă ordine în propria ogradă, epurând armata, sistemul de educaţie, poliţia şi justiţia de cei consideraţi susţinători ai fostului său aliat Fethulah Gullen, considerat creierul din spatele loviturii de stat. Nu puţine voci importante la nivel european au cerut Ankarei respectarea drepturilor omului şi a principiilor democratice iar negocierile de aderare au fost amânate la calendele greceşti. Pe măsură ce s-a îndepărtat de partenerii din Uniunea Europeană unde încearcă de ani de zile să se integreze, regimul Ergodan a descoperit ce înţelegător şi bun prieten este Vladimir Putin, acesta considerând legitime toate abuzurile făcute înainte, în timpul şi mai ales după reprimarea loviturii de stat. Între Washington şi Ankara tonul este tot mai ridicat întrucât americanii nu sunt dispuşi să-l expulzeze pe Gullen, iar partea turcă susţine că cei care-i acordă ajutor lui Gullen nu se pot considera prieteni ai Ankarei.

Este explicabil de ce faptul că Osman Koray Ertaș, ambasadorul Turciei în România, a criticat prezenţa în România a unităţilor de învăţământ din reţeaua educativă Lumina patronată de asociaţi ai lui Gullen a stârnit un val de emoţie la Bucureşti. Şcolile din această reţea funcţionează în 140 de ţări. În ultimii douăzeci de ani au fost înfiinţate în România cu binecuvântarea ministerului Educaţiei unsprezece şcoli Lumina de toate gradele, de la şcoli generale, la Universităţi. După aceste declaraţii, ambasadorul a fost chemat la Ministerul Afacerilor Externe pentru a-şi explica poziţia. Conform comunicatului ministerial, diplomatul turc nu a solicitat oficial închiderea şcolilor din reţeaua Lumina.

România este preocupată de modul în care respectă Turcia drepturile omului. S-a protestat în faţa ambasadei Turciei împotriva modului în care sunt trataţi cei care ar fi avut legătură cu puciştii şi pe reţelele de socializare circulă proteste şi petiţii care cer verificarea şi pedepsirea imediată a abuzurilor dacă acestea s-au petrecut. Pe acest val emoţional, autorităţile române au păstrat o vreme tăcerea. Singurele voci care s-au făcut auzite după lovitura de stat din 15 iulie au fost cele ale diplomaţilor preocupaţi de soarta turiştilor români prinşi în miezul conflictului. Şi nici acum, la zece zile de la tentativa de putsch, preşedintele Iohannis nu face o evaluare a loviturii de stat şi, mai ales, a consecinţelor sângeroase ale acesteia. El repetă ce au spus şi alţii că Turcia este vitală pentru securitatea şi stabilitatea din regiune şi că este convins că “partenerii turci sunt conştienţi de importanţa pe care o au în acest sens respectarea instituţiilor şi valorilor democratice, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.” Este o primă declaraţie prudentă, de etapă, referitoare la o situaţie care stârneşte polemici înverşunate la nivel european. Politicianul Klaus Iohannis nu vrea să-şi asume riscul unei poziţii finale într-o chestiune atât de delicată. Cu alte cuvinte, oficialii români urmăresc cu atenţie nu doar evenimentele din Turcia, dar şi semnalul aliaţilor din NATO şi Uniunea europeană, fără a se grăbi să facă declaraţii categorice care să închidă uşi şi să deschidă conflicte.

XS
SM
MD
LG