Linkuri accesibilitate

„Integrarea europeană nu se face la Berlin sau Bruxelles, ci în R. Moldova și înseamnă justiție corectă, stat de drept, reforme” (Arcadie Barbăroșie/Unimedia)


Afacerea cu lumânările a Mitropoliei Moldovei (Rise Moldova).

„Rise Moldova” publică o investigaţie despre afacerea cu lumânările a Mitropoliei Moldovei. Potrivit sursei citate, Mitropolia Moldovei importă anual din Rusia tone de lumânări din parafină la un preț de nici 20 de bani bucata. Ulterior, acestea sunt vândute bisericilor, direct sau prin intermediul eparhiilor. Pentru enoriaşi prețul unei lumânări ajunge să coste de cel puțin cinci ori mai mult. Întrebat despre preţul stabilit de mitropolie la vânzarea lumânărilor, secretarul instituţiei de cult, Vadim Cheibaş, a spus „e o procedură comercială și cred că nu ar fi cazul să spun acum la ce preț noi cumpărăm și la ce preț vindem. Oricum, presupune un adaos care și constituie venitul propriu-zis al mitropoliei. Nu are rost de a importa fără a presupune un adaos la vânzare.” Mai multe citiţi pe „rise.md”.

Mâna PD, riscurile acceptării şi ale respingerii” – editorial semnat de Nicolae Negru pe pagina web a „Ziarului Naţional”. În opinia sa, atât refuzul PLDM, cât şi acceptul PPEM de a coopera cu puterea la realizarea reformelor pro-europene, comportă unele riscuri. „PLDM câștiga tactic dacă își elabora mai minuțios refuzul, dacă prezenta niște exemple de șantaj și presiuni din partea PD asupra primarilor PLDM, dacă stabilea niște precondiții pentru dialog (una din ele putea fi asigurarea unui proces public pentru Vlad Filat)”, crede Nicolae Negru. Cât despre acceptul partidului fostului premier Leancă de a negocia un acord cu coaliţia dominată de PD, Nicole Negru afirmă că „parteneriatul cu puterea ar putea fi interpretat ca participare la guvernare” şi că pentru a pune umărul la realizarea reformelor „nu e nevoie de un acord scris, nu e neapărat ca PPEM să se transforme în partid-satelit al Coaliției lui Plahotniuc”. Dacă Leancă a decis să accepte şi nişte posturi oferite de putere, inclusiv cea de şef al statului, atunci viitorul formaţiunii ar putea deveni mai incert decât cel al PL, notează Nicolae Negru.

Vicepreşedintele PLDM, Oazu Nantoi, a declarat, într-un interviu pentru „Deutsche Welle”, că a fost singurul care s-a opus deciziei formaţiunii de a iniţia negocieri cu coaliţia de guvernare. Oazu Nantoi afirmă că acest parteneriat cu puterea nu are nici o relevanţă pentru formaţiune, ci are drept scop de a lovi în ideea candidatului comun al dreptei pro-europene la alegerile prezidențiale. „Prin atragerea PPEM, guvernarea vrea să se asigure că în turul doi al alegerilor prezidențiale vor ieși doi candidați - ambii din buzunarul lui Plahotniuc”. Autorul interviului, jurnalistul Vitalie Călugăreanu, observă că decizia PPEM de a iniţia negocieri cu guvernarea vine la scurt timp după ce fostul oficial de la CNA, Mihail Gofman, a declarat că Iurie Leancă, care a fost premier în perioada când guvernul a garantat creditarea băncilor devalizate, va fi următorul arestat pentru furtul miliardului de dolari. Oazu Nantoi a fost întrebat dacă Iurie Leancă a acceptat aceste negocieri pentru a-şi asigure libertatea. „Leancă va trebui să explice cetăţenilor de ce a ajuns „să intre în cârdășie cu Plahotniuc”, a răspuns, între altele, Oazu Nantoi.

Analistul politic Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului de politici Publice a declarat într-un interviu la „Unimedia” că Iurie Leancă ar putea deveni candidatul guvernării la funcția de șef al statului și s-ar putea confrunta în turul doi cu liderul socialiștilor Igor Dodon. Arcadie Barbăroșie critică decizia PPEM de a accepta dialogul cu guvernarea și îi acuză pe Iurie Leancă și Eugen Carpov de cinism. „Integrarea europeană nu se face la Berlin sau Bruxelles, ci în R. Moldova și înseamnă justiție corectă, stat de drept, reforme (…)." Barbăroșie susține că responsabilitatea stă acum pe umerii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr”, Partidului „Acțiune și Solidaritate” și PLDM, care ar trebui să găsească un candidat comun sau o formulă cum să meargă în alegerile prezidențiale ca să diminueze șansele candidatului pro-guvernare.

Analistul politic Alexandru Solcan dimpotrivă laudă decizia PPEM de a iniția discuții cu majoritatea parlamentară. „PPEM-ul poate sfărâma clișeele moldovenești și dovedi, în cele din urmă, că opoziția e în stare să fie nu doar distructivă, populistă și iresponsabilă, dar și constructivă, creativă și credibilă, adică parte a puterii politice”, notează analistul într-un editorial pe deschide.md. Alexandru Solcan concluzionează că de viteza cu care opoziția va reuși să depășească sindromul cu cât mai rău, cu atât mai bine depinde însănătoșirea sistemului politic.

Portalul anticoruptie.md publică o investigație despre „corupție și ilegalități la acordarea gradelor de dizabilitate în autonomia găgăuză”. Locuitori din Comrat mărturisesc că fără dare de mită, care variază între 100 și 300 de dolari, nu au putut obține sau confirma gradul de dizabilitate. De cealaltă parte, președintele Consiliului teritorial pentru determinarea dizabilităţii şi capacităţii de muncă din Comrat, Serghei Dolapciu, susține că în structura pe care o reprezintă nu există cazuri de corupție. „Uneori, oamenii încearcă să ne implice în așa-numita corupere pasivă, adică ei înșiși se apropie și ne zic: Ajutați-ne să ne perfectăm setul de documente pentru dizabilitate, noi vă vom mulțumi... Bineînțeles că noi nu reacționăm la aceste convorbiri și acțiuni”, a declarat funcționarul.

Într-un editorial pe site-ul ziarului „Timpul” Silviu Tănase critică campania „Moldova are viitor” lansată de Partidul Socialiștilor mult înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Autorul observă că mesajul socialiștilor este unul specific pentru „modul de gândire al celui mai antinațional, antieuropean, șovin și xenofob partid din Moldova”. În opinia lui Silviu Tănase, viitorul Moldovei gravitează în jurul a două direcții opuse: „un cerc virtuos, unde societatea se va maturiza, elita politică va deveni responsabilă și va genera un stat care va stimula investiția, inovația și munca și un cerc vicios, unde o minoritate va deține controlul absolut și va folosi politica pentru a extrage toate profiturile generate de această societate”.

Agenţia de ştiri „Infotag” publică la rubrica „Republica Moldova – 25 de ani” opiniile analistului politic Oazu Nantoi şi a fostului ministru al economiei Alexandru Muravschi.

La începutul independenţei Moldova avea în faţă trei sarcini: să consolideze societatea în baza cetăţeniei, să creeze statul şi economia naţională, dar noi nu am făcut faţă acestor sarcini”, crede, între altele, Oazu Nantoi. „După viteza cu care autorităţile RM au ajuns la avariţie, corupţie şi răfuieli interne devine clar de ce nicio guvernare nu s-a ocupat de realizarea acestor sarcini”, afirmă Oazu Nantoi.

Ex-vicepremierul Alexandru Muravschi constată că „la 25 de ani ai Republicii Moldova este greu să găseşti succese reale, iar despre eşecuri poţi scrie romane”. În opinia sa, societatea este divizată pe criteriile teritorial, lingvistic, politic şi naţional. Moldova nu a devenit un stat de drept funcţional. În domeniul economic, principalele eşecuri ţin de faptul că „la baza reformelor au fost puse nu principiile eficienţei economice, ci dorinţa de a împărţi totul”. La capitolul realizări, Muravschi menţionează cele din domeniul politicii externe, dar constată că ele nu au dus la creşterea bunăstării oamenilor.

Şi agenţia de presă „IPN” îşi continuă proiectul dedicat celor 25 de ani de independență ai Republicii Moldova astăzi cu expertul în energetică Victor Parlicov, fost director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică. „La 25 de ani, probabil că am fi putut să realizăm mai multe. Totuşi, un copil în 25 de ani este practic ca un om matur. Noi însă suntem mai aproape de adolescenţă, suntem retardaţi, întârziem în dezvoltare”, notează, între altele, Victor Parlicov. El afirmă că vulnerabilităţile în domeniul energetic sunt printre principalele vulnerabilităţi ale statului. „Atunci când avem un conflict nerezolvat pe teritoriul ţării şi din punct de vedere al infrastructurii energetice în cea mare parte depindem de ceea ce este în această regiune separatistă, atunci când tot felul de scheme legate de sectorul energetic se fac între malul stâng şi malul drept al Nistrului aşa încât să ţină elitele din Chişinău dependente de perpetuarea conflictului din regiunea transnistreană, nu cred că putem vorbi de o independenţă veritabilă”, susţine expertul.

XS
SM
MD
LG