Linkuri accesibilitate

Interviu cu unul din semnatarii declarației de independență a Moldovei.

În 27 august 1991 Parlamentul de la Chişinău a adoptat declarația de independență, iar ulterior statul moldovean a făcut demersurile pentru a fi acceptat în organismele internaţionale. Ilie Bratu, fost deputat și semnatar al acestui document, crede că independența si statalitatea Republicii Moldova sînt departe de a fi fost consolidate.

Ilie Bratu: „Eu am pus semnătura, a fost un prim-pas, un pas necesar de desprindere de imperiul sovietic şi un pas spre lichidarea consecinţelor pactului Molotov-Ribbentrop. De altfel, de ce am votat eu declarația de independență? Acolo este o frază: Republica Moldova este liberă să-şi construiască prezentul şi viitorul în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale. Or, acest spaţiu nu este altceva decât România în frontierele ei de până la ocupaţia sovietică din 1940.”

Europa Liberă: Cum descrieţi dumneavoastră destinul acestor 25 de ani de independenţă a Republicii Moldova? Ce s-a întâmplat aici?

Ilie Bratu: „Au fost 25 de ani de experienţă dacă Republica Moldova poate exista ca stat independent sau ba. Acest experiment de independenţă a Republicii Moldova, 25 de ani, a eşuat.”

Europa Liberă: Ce a fost bine şi ce a fost rău?

Ilie Bratu: „Dar nu ştiu dacă a fost ceva bine. Bine niciodată nu a fost, începând cu conflictul din Transnistria în 1992 şi tot ce a urmat, din rău în mai rău. Cum putem noi să spunem că a fost bine?”

Europa Liberă: De ce nu s-a găsit un mănunchi de oameni care să facă bine, să nu lase din rău să se aprofundeze criza şi mai mult?

Ilie Bratu: „Ce înseamnă un mănunchi de oameni? În primul rând, la conducerea Republicii Moldova trebuiau să ajungă patrioţi. Din păcate, guvernele şi parlamentele, în marea lor majoritate, au fost compuse din nepatrioţi. Din oameni care se uitau în altă parte, care nu serveau interesului naţional, dar, din contra, lucrau împotriva interesului naţional.”

Europa Liberă: Şi cum se explică acest lucru? De ce se uitau în altă parte? De nu au pus prioritar interesul naţional?

Ilie Bratu: „Probabil că, venind din Uniunea Sovietică, cu mentalitatea sovietică, toţi cei care se erijau în mari democraţi, de fapt, aveau aceeaşi mentalitate sovietică şi nu aveau educaţie naţională, nu aveau educaţie patriotică, ei nu au trecut prin şcoala naţională. Cei care au început să simtă, să gândească româneşte, aceia au fost mai mult autodidacţi, ei şi-au dat interesul ca să afle adevărul. Or, ca să construieşti ceva, trebuie să construieşti pe adevăr. Orice edificiu, pe care îl construieşti pe neadevăr, se clatină şi, până la urmă, se năruie. Aşa se întâmplă şi cu Republica Moldova, este clădită de la bun început pe fundament de nisip.”

Europa Liberă: Au fost vreo opt cicluri electorale. În cadrul acestor alegeri trebuia să apară la suprafaţă o clasă politică care să se gândească la interesul cetăţeanului, la interesul alegătorului.

Ilie Bratu: „Aţi atins un subiect foarte sensibil. Problema e că şi cei pe care îi consideram ai noştri erau, de fapt, tot ai lor.”

Europa Liberă: „Ai lor” ai cui?

Ilie Bratu: „Ai imperiului sovietic.”

Europa Liberă: Imperiul nu mai era.

Ilie Bratu: „Ştiţi vorba ceea: foşti securişti nu există. Cei care şi-au dat o dată jurământul ei sunt fideli până la moarte. Avem exemplul lui Iurie Roşca. Mai avem de alde Iurie Roşca: şi Iurie Roşca-2, Iurie Roşca-3 ş.a.m.d.”

Europa Liberă: De ce nu au fost alţii care să-l combată pe Iurie Roşca-1, 2 şi 3?

Ilie Bratu: „Ba da, au fost, dar serviciile acestea sunt atât de bine puse la punct şi au scenarii pentru o sută de ani înainte. Eu nu ştiu dacă puteam noi, toţi patrioţii acestui neam, să ne strângem grămăjoară şi să facem ceva palpabil, fiindcă întotdeauna în frunte, nu ştiu de ce, ajungeau anume oamenii lor. Ei la un moment dat preluau valul maselor, se postau în frunte, veneau la microfoane, ţipau mai tare ca ceilalţi, ca să convingă, într-un fel, ca pe urmă să fie aleşi în frunte şi să distrugă.”

Europa Liberă: Dar unde au fost adevăraţii patrioţi, adevăratele personalităţi care ar fi vrut să se întâmple bine în acest stat şi să pună umărul la edificarea acestui bine?

Ilie Bratu: „Majoritatea personalităţilor, patrioţilor ş.a.m.d. nu prea erau implicaţi în politică, nu făceau parte din formaţiuni pe care le-ar fi putut influenţa. De altfel, ei au și fost marginalizaţi, începând cu epurările încă de prin ’92, de când a venit Roşca în fruntea Frontului Popular, de atunci au început, de fapt, epurările din Mişcarea Naţională. Toţi cei care cu adevărat luaseră în serios opţiunea unionistă toți au fost înlăturaţi, începând de la Nicolae Costin, Leonida Lari şi mulţi-mulţi alţii.”

Europa Liberă: De ce s-a lăsat să se întâmple acest lucru?

Ilie Bratu: „Cine putea să îi oprească, dacă ei se înconjuraseră numai de oameni de ai lor? Noi, ca să fi făcut ceva, trebuia, în primul rând, să fim sprijiniţi de Bucureşti. Noi nu am fost sprijiniţi în niciun fel. Din contra, li s-au dat bani şi au fost susţinuţi tocmai cei care au făcut rău cu bani româneşti cauzei naţionale… În afară de Frontul Popular, paralel se înfiinţase Congresul Intelectualităţii. Să urmărim traseul acestui Congres al Intelectualităţii. După aceea s-a transformat în Congresul Democrat Unit, după aceea Partidul Forţelor Democratice. Ce a făcut Partidul Forţelor Democratice? A fuzionat cu Partidul Social Liberal, PSL al lui Serebrian. Ce a făcut Serebrian mai departe? PSL a fuzionat cu PD al lui Diacov. De aceea, azi, când mă întreabă cineva unde sunt intelectualii noştri, Congresul Intelectualităţii, unde e PFD? La Lupu, Diacov, Plahotniuc! Vi se pare întâmplătoare apariţia „Sfatului Ţării-2” şi proiectului „Stat comun România-Republica Moldova”? Credeți că e întâmplător? Cine îi finanţează? Este ştiut cine îi finanţează.”

Europa Liberă: Ştiţi ce aud acum la firul ierbii? Că, dacă Plahotniuc îşi asumă reîntregirea celor două maluri ale Prutului, să fie el eroul naţional.

Ilie Bratu: „Sunt iluzii. Eu aş vrea să fie aşa, dar nu cred. Nu cred, fiindcă el imediat intră sub incidenţa DNA, de el se ocupă şi alte structuri. Deci, nu cred. El are tot interesul să se menţină aici la putere, că el aici e împărat. Nu cred ar vrea să dea mâna cu DNA şi cu legile româneşti. Sunt poveşti. Cineva, probabil, lansează aşa zvonuri. Deşi eu m-aş fi bucurat, i-aş fi iertat toate păcatele, numai să o facă, oricine, numai să o facă. Dar, dacă revin la ideea cine finanţează acest „Sfatul Ţării-2”? Mircea Cosma. Cine e Mircea Cosma din Piteşti? PSD. PSD cu cine e înfrăţit în Republica Moldova? Cu PD. Cine e în spatele PD? Plahotniuc. Deci, iată şi filiera. PSD – Mircea Cosma – PD – Plahotniuc. Iată de unde au ei bani şi iată și ce au născut. Au născut o aberaţie numită „Stat comun format dintr-o asociaţie de două state independente, suverane, subiecte ale dreptului internaţional, fiecare cu preşedintele, parlamentul şi guvernul său, unde toate deciziile se iau prin consens şi din care oricine, orice parte poate să iasă oricând îi doreşte rânza”. Aceasta se cheamă stat comun?”

Europa Liberă: Domnule Bratu, spuneţi trei probleme cele mai mari cu care se confruntă astăzi bucata aceasta de pământ şi rezolvarea pentru aceste trei probleme pe care le identificaţi dumneavoastră?

Ilie Bratu: „Principala problemă a Republicii Moldova este însăşi existenţa ei pe harta politică a lumii.”

Europa Liberă: Asta aţi spus. Acum, ţinând cont de realităţile de astăzi?

Ilie Bratu: „Ţinând cont de realităţile de azi, faptul că ne dispare neamul, ni se stinge fiinţa naţională, fiindcă aceasta este, probabil, cea mai mare „realizare” a Republicii Moldova ca stat independent, faptul că ne dispare neamul. Noi vorbim de un milion, cred că sunt mai mulţi, plecaţi deja peste hotare. Nici nu ştim câţi au rămas, vreo două milioane şi jumătate. Probabil că din ce în ce ponderea populaţiei băştinaşe se micşorează, se reduce, că vom ajunge la un moment când noi vom fi în minoritate. Deci, ceilalţi, cei veniţi cu tancurile peste noi şi progeniturile lor, având cetăţenia Republicii Moldova, ne vor hotărî nouă soarta. Deci, eu nu văd o altă ieşire din situaţie decât lichidarea consecinţelor Pactului Molotov-Ribbentrop.”

Europa Liberă: Pentru aceasta trebuie să existe voinţă politică şi pe un mal, şi pe celălalt mal al Prutului.

Ilie Bratu: „Se speculează chestia aceasta. Şi eu am multe de reproşat Bucureştiului. Problema nu e în ei.”

Europa Liberă: Dar se zice că aici, în Republica Moldova, ar putea să se ajungă la o confruntare civilă.

Ilie Bratu: „Ce înseamnă confruntare civilă? Dacă ea nu este cumva alimentată de cei care sunt la putere. Cine în Republica Moldova astăzi este împotriva unirii?

Europa Liberă: Găgăuzia, cei din Transnistria, nordul Moldovei.

Ilie Bratu: „Nu. Cei mai mari adversari ai reunirii cu ţara, cu patria-mamă sunt guvernanţii noştri, cei care sunt în Parlament şi în guvern. Din două motive. Unu: li s-ar lua „ţâţa” de la gură. Şi doi: devenind parte a României, dau mâna cu DNA. Iar majoritatea dintre ei sunt cu pufuşor pe botişor, ei nu vor să piardă treuca. Eu în activitatea mea constituisem, prin anii 2006-2007, mişcarea unionistă, am făcut foarte multe deplasări în toate raioanele Republicii Moldova, şi atunci era cu totul altă situaţie, între timp lucrurile s-au mai schimbat în sensul trezirii conştiinţei naţionale. Și atunci, încă prin anii ’90, oamenilor, dacă le explicai ce au de câştigat de pe urma reunirii cu ţara, nu aşa, dar stăteau în rând ca să adere la Mişcarea Unionistă. Deci, lumea vrea.”

Europa Liberă: Dar nu vor veni mâine guvernanţii de la Bucureşti să facă ordine pe bucata aceasta de pământ.

Ilie Bratu: „Foarte rău că ei sunt indiferenţi. Moscova, Kremlinul, pompează foarte mulţi bani în proiecte diabolice de alde Dodon şi Usatîi, dar Bucureştiul doarme.”

Europa Liberă: România este ţară membră NATO, ţară membră a Uniunii Europene.

Ilie Bratu: „Şi care e problema? Cu atât mai mult. Degeaba ne tot prostesc aceştia de la guvernare că „noi ţinem cursul spre integrarea europeană”. Sunt poveşti. Republica Moldova niciodată ca stat independent nu va intra în Uniunea Europeană, fiindcă ea nu-şi controlează întreg teritoriul şi frontierele. Or, un stat care nu-şi controlează întregul său teritoriu şi frontierele niciodată nu va putea accede în structurile europene şi euroatlantice. Sunt poveşti.”

Europa Liberă: Este un precedent, precedentul Cipru.

Ilie Bratu: „Da. Doar aşa, ca să recunoaştem şi noi sau să ne dezicem de Transnistria, să o recunoaştem ca stat independent. Aceasta ar fi o mare tâmpenie. Cine poate să meargă la aşa ceva?”

Europa Liberă: Cu ce asociaţi dumneavoastră astăzi Republica Moldova?

Ilie Bratu: „Este o corabie care se duce la fund şi nu mai are mult şi se scufundă cu totul.”

Europa Liberă: Cine profită de pe urma naufragiului acesta al Republicii Moldova ca stat?

Ilie Bratu: „Numai cei care sunt la conducere şi, bineînţeles, Moscova. Fiindcă lor le convine situaţia, le convine ca noi să plecăm cât mai mulţi, pe de o parte. Guvernanţilor tot le convine, fiindcă cei plecaţi le trimit bani. Practic, pe banii lor ei şi se ţin.”

Europa Liberă: Acum nu se mai trimit atât de mult remitenţe, pentru că majoritatea şi-au reîntregit familiile şi s-au stabilit peste hotare.

Ilie Bratu: „Eu am prevăzut aceasta cu mulţi ani în urmă că aşa se va întâmpla, va seca sursa aceasta de pompare de bani, de existenţă a statului Republica Moldova. Dar încă ei se ţin pe aceasta şi pe taxele şi impozitele de la importurile mărfurilor. Noi nu producem nimic, toate uzinele mari, toate întreprinderile mari au murit, de aceea lumea nu mai are de lucru, se duce care şi încotro. Statul acesta nu este în stare să asigure măcar dreptul la viaţă, minimul de existenţă pentru cetăţenii săi… De aceea ei pleacă.”

Europa Liberă: Dar în ce condiţii statul acesta poate recâştiga încrederea cetăţenilor?

Ilie Bratu: „El niciodată nu va recâştiga, oricine ar veni la putere. Astăzi mai multe partide, care se numesc de dreapta, reformatoare, tot ne spun poveşti că „noi, dacă îi dăm pe aceştia jos, îi punem la respect, vom face ordine”. Ce ordine vor face ei? Vor creşte economia? Vor deschide foarte multe locuri de muncă? Vor rezolva problema Transnistriei? Are de gând, cumva, Rusia să-şi retragă trupele de ocupaţie şi armamentul de pe teritoriul nostru?”

Europa Liberă: Şi dacă se găsesc persoane capabile să rezolve aceste probleme?

Ilie Bratu: „Nu există aşa persoane. Să fie cât de bine intenţionate, Rusia îşi face jocul. Rusia niciodată nu va pleca de bună voie din aceste teritorii. De aceea, ruşii trebuie puşi în faţa faptului împlinit, aşa cum s-a întâmplat cu Germania. Cum a ajuns Republica Democrată Germania membră şi a NATO, şi a Uniunii Europene? Reunindu-se cu Republica Federală Germană.”

Europa Liberă: Mulţi spun că Rusia este răul cel mai mare, dar sunt şi voci care spun că răul cel mai mare trebuie căutat pe interior.

Ilie Bratu: „Sigur că da. Cât face numai declaraţia lui Lupu şi nu numai, că Rusia ne este partener strategic. Ea este duşmanul nostru de moarte, nu partener strategic. Aceştia au nimicit un milion de basarabeni, fizic, i-au lichidat. Prin câte au trecut? Şi astăzi nu putem scăpa de urgia aceasta rusească. Şi ei tot continuă să spună că ei sunt partenerii noştri strategici.”

Europa Liberă: Dar cetăţenii acestui stat pot decide viitorul lui?

Ilie Bratu: „Cu o condiţie, că li se vor garanta drepturile la vot, ca să poată alege şi cei plecaţi peste hotare, cei un milion de cetăţeni ai noştri. Numai să introducă în legislaţie votul electronic sau prin corespondenţă şi situaţia se poate schimba. În sensul că, între timp, au apărut deja două partide unioniste, eu sper că, până la urmă, ele să se unească, să formeze o singură alianţă, un singur bloc electoral. Poate, între timp, şi alte partide vor trece pe platforma unionistă şi vor forma împreună o alianţă naţională cu un singur scop – revenirea acasă, reunirea cu patria-mamă.”

Europa Liberă: Pentru Ilie Bratu ziua de mâine e o teamă sau e o speranţă?

Ilie Bratu: „Speranţa moare ultima. Eu am luptat şi continuu să lupt câte zile voi avea pentru realizarea idealului naţional. Eu rămân fidel Declaraţiei de Independenţă pe care am votat-o, că noi suntem liberi să ne construim prezentul şi viitorul în spaţiul istoric şi etnic al devenirii noastre naţionale.”

Europa Liberă: Vă daţi seama câte spirite aprindeţi dumneavoastră acum?

Ilie Bratu: „Îmi dau seama perfect şi sunt gata să mă iau la trântă cu oricine care spune că Republica Moldova este stat, cu cei care ne neagă nouă identitatea noastră românească, care spun că noi suntem un popor distinct faţă de poporul român.”

Europa Liberă: Dar cei care chiar doresc cu tot dinadinsul să aibă statul acesta şi încredere în Republica Moldova?

Ilie Bratu: „Eu vă spun cine vrea aşa de tare să aibă statul acesta. În primul rând, cei neinformaţi. Pe măsură ce se informează lumea, aceştia rămân tot mai puţin şi, repet, străinii, cei veniţi cu tancurile peste noi, alogenii. Aceştia niciodată nu au fost cu noi şi nici nu vor fi cu noi. Este o iluzie să crezi că aceştia vor avea cu noi un scop comun. Şi vă dau un singur exemplu, la toamnă sunt alegerile prezidenţiale, din partea noastră, a băştinaşilor, să zicem, avem un singur candidat cu „şapte stele în frunte”, un doctor în ştiinţe, cu renume mondial, dar băştinaş de al nostru, dar din partea cealaltă, din partea pro-ruşilor, candidează o „maimuţă, ei vor vota „maimuţa”, fiindcă e a lor şi nu vor vota omul acesta al nostru, care are „şapte stele în frunte”, care este cu renume mondial ş.a.m.d… Este o mare iluzie şi o mare amăgire de sine când noi credem, că cineva lansase din Platforma DA, Igor Boţan, printre altele, lozinca aceasta „Unire, cetăţeni!”. Niciodată cetăţenii de alte etnii, majoritatea, sunt şi excepţii, nu vor fi cu noi. Lozinca trebuie să fie alta: „Jos hotarul de la Prut!’.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG