Germania este şocată. Atacurile violente de la Würzburg, München, Ansbach şi Reutlingen au în comun faptul că au fost săvîrşite de persoane dezechilibrate. Ele diferă, însă, în ceea ce priveşte motivele făptaşilor. Doar în cazul făptaşului care a atacat cu un topor şi un cuţit călătorii dintr-un tren spre Würzburg se poate vorbi despre o acţiune de inspiraţie islamistă.
Sirianul care a ucis duminică la Reutlingen o tînără originară din Polonia a acţionat din motive sentimentale.
Atentatorul de vineri, din München, un tînăr de 18 ani, născut în Germania, cu dublă cetăţenie irano-germană, a săvîrşit o acţiune violentă individuală. În urma studierii materialelor găsite în locuinţa sinucigaşului, autorităţile au zugrăvit profilul unui psihopat, fascinat de jocuri electronice violente. El mai era fascinat de acţiuni ca, de pildă, cea din
Winnenden, din 2009. Un elev cu probleme psihice, în vîrstă de 17 ani, a împuşcat atunci mai multe persoane - elevi şi profesori, iar apoi s-a sinucis. Nu întîmplător, atacatorul din München s-a documentat asupra întîmplărilor din 2009, vizitînd pînă şi localitatea Winnenden, unde a făcut fotografii. Pe de altă parte, a fost fascinat de atentatul teroristului individual de dreapta din Norvegia, Anders Behring Breivik, care în urmă cu 5 ani, pe data de 22 iulie 2011, a ucis peste 70 de persoane. Pentru săvîrşirea faptei, atentatorul de la München a ales, conştient, data de 22 iulie 2016.
Un afgan în vîrstă de 16 ani, care a fost reţinut de poliţie, susţine că l-a cunoscut pe atacator într-o clinică psihiatrică. Acolo atacatorul, David. S., i-ar fi dezvăluit cît de mult îl admiră pe Breivik şi i-ar fi spus că „urăşte oamenii“. Potrivit Procuraturii, cei doi s-au mai întîlnit înaintea atentatului. În prezent, tînărul afgan este cercetat pentru omisiunea de a fi informat autorităţile despre intenţiile prietenului său despre care ar fi ştiut.
Atentatul sinucigaş din Ansbach
Potrivit radiodifuziunii bavareze, deocamdată nu se cunosc prea multe detalii despre motivele atentatorului sinucigaş din Ansbach. Se ştie că este un sirian în vîrstă de 27 de ani, care a venit în Germania în urmă cu 2 ani. Acum urma să fie expulzat în Bulgaria, pentru că cererea de azil nu i-a fost aprobată. Autorităţile susţin că în trecut a încercat de două ori să se sinucidă.
După ce nu a reuşit să intre la un concert în aer liber, atentatorul a declanşat explozia unei bombe artizanale, rănind 12 persoane. Potrivit unui purtător de cuvînt al Ministerului federal de Interne, citat de postul de radio Deutschlandfunk, nu există indicii că atentatul ar fi de inspiraţie islamistă.
Soluţii de prevenire, propuneri şi discuţii după seria incidentelor
După seria incidentelor a început în Germania o discuţie politică privitoare la consecinţe. Senatorul pentru probleme interne al landului Berlin a cerut ridicarea numărului de persoane din cadrul structurilor de siguranţă, adică din poliţie şi servicii secrete. Guvernul federal are obligaţia, a spus el ziarului „Der Tagesspiegel“ din capitala germană, de a transmite cetăţenilor că se face totul pentru protecţia lor.
Copreşedintele ecologiştilor, Cem Özdemir, s-a arătat sceptic faţă de cererile unor politicieni de a amplifica aparatul de siguranţă. Astfel de cereri se fac auzite ori de cîte ori se-ntîmplă acţiuni similare ca atacul de la München. Özdemir a mai spus că ar fi bine să se aştepte pînă se cunosc toate detaliile investigaţiilor legate de motivele atacatorului din München. Deocamdată autorităţile încă nu au reuşit să dea explicaţiile necesare pentru a înţelege întreaga dimensiune a faptei.
„O siguranţă absolută nu va exista niciodată într-o societate deschisă. Cine doreşte o siguranţă absolută ar trebui să transforme ţara într-o societate închisă ermetic, în care ni se controlează gîndurile şi unde se vor instala peste tot camere de supraveghere. Aşa ceva nu dorim“, a declarat Özdemir radiodifuziunii germane (DLF).
După atentat a fost reactualizată şi o altă dezbatere - mai veche. Şi anume, cea legată de înăsprirea reglementărilor privind controlul armamentului, condiţiile de deţinere, portul şi folosirea de arme şi muniţii. Vicecancelarul Sigmar Gabriel a declarat într-un interviu pentru grupul media „Funken“, că accesul la arme trebuie îngrădit, tot aşa şi aprobările de deţinere. Declaraţia vicecancelarului este o reacţie la întrebarea pe care şi-o pun autorităţile vis-á-vis de pistolul atacatorului din München. Se ştie că acest tînăr psihic labil, David S., şi-a procurat arma şi muniţiile prin intermediul unei firme ilegale, active pe Internet. Seria pistolului a fost îndepărtată. Poliţia a stabilit că provine din fosta Cehoslovacie şi a atras atenţia că în ultimii ani armamentul ilegal ce se comercializează în Germania provine din canale est-europene.
Ministrul federal de interne, Thomas de Maizière, a şi anunţat că se gîndeşte la o reformă a legilor privind deţinerea de arme.
În acest sens se va adopta şi o directivă pentru ţările Uniunii Europene a explicat ministrul în faţa presei.
