Linkuri accesibilitate

Parlamentul de la Chișinău și-a asumat Raportul Wiesel despre participarea României la Holocaust


Romania, Holocaust. „Lagăr pentru evrei, Transnistria, acuarelă de Arnold Dagani, 1942, Mogilev. Din colecția Yad Vashem

Romania, Holocaust. „Lagăr pentru evrei, Transnistria, acuarelă de Arnold Dagani, 1942, Mogilev. Din colecția Yad Vashem

De ce acum? De ce atât de târziu? Un interviu cu deputatul liberal-democrat Vadim Pistrinciuc.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declarație politică de acceptare a Raportului Comisiei Internaționale Elie Wiesel, prin care România a recunoscut oficial, în 2004, participarea sa la Holocaust. În declarație se spune că Parlamentul moldovean „condamnă orice tentative de ignorare și negare a Holocaustului”, care „reprezintă o mare tragedie istorică (…) resimțită din plin pe teritoriul Republicii Moldova”. De ce acum, de ce atât de târziu, a vrut să știe Valentina Ursu, care a stat de vorbă cu unul din inițiatorii declarației, deputatul liberal-democrat, Vadim Pistrinciuc.

Europa Liberă: Domnule Pistrinciuc, v-am invitat să discutăm despre adoptarea acestei declarații politice de acceptare a Raportului Comisiei Internaționale Wiesel în care România a recunoscut oficial în 2004 participarea sa la Holocaust. De ce anume astăzi s-a decis votarea acestui document în Parlamentul de la Chișinău?

Vadim Pistrinciuc: „Astăzi nu este o dată legată de acest lucru, așa a fost procedura parlamentară. Lucrul asupra declarației a început mai intens după întâlnirea fracțiunilor parlamentare, a reprezentanților fracțiunilor parlamentare cu conducerea Muzeului Holocaustului din Washington, la sfârșitul lunii aprilie. După care am lucrat asupra declarației, am făcut primul text, ne-am mai consultat cu specialiștii. Am lucrat împreună cu Doamna Șupac, a propos, președinta fracțiunii Partidului Comuniștilor. După care am discutat cu alți colegi. Și era în procedură parlamentară, astăzi a fost inclusă, este o chestie tehnică.”

Europa Liberă: Prin ce este de folos această declarație Republicii Moldova?

Vadim Pistrinciuc: „În declarație foarte clar se stipulează că politica este politică, dar istoria și recunoașterea anumitor evenimente istorice tragice, tragisme care s-au petrecut pe teritoriul Republicii Moldova imunizează societatea ca să nu existe fenomene aferente xenofobiei, discriminare de orice tip, ură interetnică, ba mai mult, exterminare. Este un pas matur al forului legislativ care are scopul de a recunoaște ceea ce s-a întâmplat pe teritoriul Republicii Moldova și de a nu admite ca ideologiile, persoanele, organizațiile să promoveze idei care ar putea iarăși să ducă la astfel de tragisme, la sute de mii de decese, la sute de mii de persoane care au fost deportate doar pe motiv că erau de etnie evrei și romi.”

Europa Liberă: În afara acestei tente istorice, unii zic că legiuitorii de la Chișinău ar aștepta și un lobby din partea comunității evreiești din SUA.

Vadim Pistrinciuc: „Eu sunt sceptic vis-a-vis de lobby. Da, toate fracțiunile parlamentare au avut întâlniri cu reprezentanții Muzeului Holocaustului. Dar vreau să vă spun că anterior au fost și alte proiecte, de exemplu, Comemorarea Holocaustului, alte proiecte de legi.”

Europa Liberă: Ştiu că din arhiva Moldovei s-au dus dosare întregi în Muzeul de la Washington.

Vadim Pistrinciuc

Vadim Pistrinciuc

Vadim Pistrinciuc: „Nu cred că lobby-ul prezintă cel mai important lucru. Reprezentanţii comunităţii evreieşti tot timpul s-au arătat destul de interesaţi de acest subiect, dar nu am văzut acţiuni de lobby, cum le spuneţi, mai degrabă de sensibilizare. Şi sunt în drept să o facă, cu atât mai mult, să o facem şi noi, să sensibilizăm opinia publică vis-a-vis de acest subiect, fiindcă în continuare avem persoane, grupuri şi organizaţii care nu doar că ignoră istoria, ba mai mult, încearcă să pună la îndoială faptul că şi pe teritoriul Republicii Moldova au avut loc acţiuni de exterminare, de deportare a evreilor şi nu doar. Se pune la îndoială chiar existenţa Holocaustului pe teritoriul Republicii Moldova în această perioadă.”

Europa Liberă: Şi acum nu aţi provocat şi mai tare spiritele?

Vadim Pistrinciuc: „Eu mă bucur şi vreau să mulţumesc colegilor. Şi chiar atunci când făceam acest text, am avut o intenţie foarte clară să nu politizăm deloc acest subiect. Şi chiar textul declaraţiei, spiritul declaraţiei specifică acest lucru, că sunt lucruri mult mai importante decât politica, doctrinele politice şi situaţiile de moment sau politica de moment, cum vor unii să speculeze. Mă bucur foarte mult şi vreau să le mulţumesc colegilor deputaţi că au dat dovadă de maturitate şi seriozitate şi nu s-au antrenat în discuţii inutile.”

Europa Liberă: Dar recent la Chişinău a fost o delegaţie compusă din reprezentanţii comunităţii evreieşti din SUA.

Vadim Pistrinciuc: „Personal nu m-am întâlnit cu această delegaţie. Subiectul Holocaustului pe mine mă interesează şi din punct de vedere academic, mult mai înainte decât m-am implicat în politică. Eu sunt sociolog de profesie şi în trecut, vreo 15 ani în urmă, am avut ocazia să audiez cursuri foarte interesante vis-a-vis de comunitatea memoriei, care analizau din perspectivă socială, critică sau a gândirii critice nu doar Holocaustul, dar şi geneza acestor fenomene, geneza totalitarismului.

Am avut ocazia să lecturez, să analizez foarte mult acest fenomen nu din perspectivă istorică, dar din perspectivă sociologică, fiindcă această tragedie mare a generat şi foarte mari schimbări în structura socială şi a avut şi o amprentă foarte mare şi asupra legislaţiei internaţionale a drepturilor omului ulterior, inclusiv a creării ONU etc., deci, foarte multe lucruri. Dar în special mă interesa partea ce ţine de relaţiile interumane, de cum memoria poate fi păstrată prin relaţii interumane, cum comunitatea memoriei poate fi construită atât din perspectiva unui spaţiu fizic, dar şi spaţiu social. Aceasta era, mai degrabă, motivaţia mea şi istoricii au demonstrat acest lucru, pe teritoriul Republicii Moldova s-au întâmplat multe evenimente violente, tragice, evreii din Basarabia au avut foarte mult de suferit, dar şi evreii din România, care au fost deportaţi în această parte pentru a fi deportaţi ulterior în Transnistria.

Însă nu pretutindeni vedem că acele comunităţi unde s-au întâmplat aceste lucruri cunosc sau păstrează această memorie. Nu este o vină, de fapt, dar s-au şters lucrurile cumva. Vreau să vă dau un mic exemplu. Eu studiind avizul comisiei de specialitate din România, am descoperit o localitate de la mine din raion în care am fost destul de frecvent, ştiam bine această localitate şi în care a fost, de fapt, chiar un lagăr temporar de concentrare pentru evreii care erau deportaţi din partea cealaltă de Prut, aduşi în Basarabia, ca ulterior să fie deportaţi în Transnistria.”

Europa Liberă: Vorbiţi de un stat din raionul Floreşti.

Vadim Pistrinciuc: „Exact. Neputând să-i transporte, foarte mulţi au fost nimiciţi acolo, au fost omorâţi foarte crunt. Eu nu ştiam despre acest lucru istoric. Şi chiar mergând în comunitate, nu am văzut lucruri care să-mi aducă aminte. Nu vreau să zic că nu au un monument, poate că este undeva, dar aceasta este o demonstrare că trebuie să recunoşti istoria.”

Europa Liberă: Dar totuşi, în aspect politic, aceste decizii urmăresc un scop sau au o relevanţă? Pentru că se cunoaşte foarte bine, cei care au susţinere din partea comunităţii evreieşti din SUA înseamnă mult.

Vadim Pistrinciuc: „Eu aş spune, mai degrabă, că acesta este un semn de civilizaţie, un semn de maturitate socială şi politică a societăţii. Eu pot să spun invers, când negi aceste fapte, evident că toată comunitatea internaţională se uită la tine ca la un marginal, ca la o persoană care promovează violenţa sau care ignoră acest tragism, evident că se uită la tine ca la... nici nu ştiu cum să spun. Când negi acest lucru, este o faptă ticăloasă şi atunci, dacă o ţară încearcă să nege aceste lucruri, şi ea este privită prin prisma ticăloşeniei.”

Europa Liberă: Dar nu toţi deputaţii azi au ridicat mâna pentru a vota această declaraţie.

Vadim Pistrinciuc: „Eu nu am numărat, am văzut că preşedintele Parlamentului a menţionat că este vot unanim. Am simţit o atmosferă de tăcere şi o încercare de a se ridica pe jumătate mâna unora, dar aceasta îi priveşte pe ei. Ei să trăiască cu convingerile sau lipsa de convingere pe care le au.”

XS
SM
MD
LG