Linkuri accesibilitate

Amnesty International: „UE nu trebuie să condiționeze ajutorul acordat statelor terțe de stopare a migrației” (Video)


În apropiere de tabăra pentru migranți de la Idomeni, la granița Macedoniei cu Grecia

În apropiere de tabăra pentru migranți de la Idomeni, la granița Macedoniei cu Grecia

Un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu Iverna McGowan, șefa Amnesty International Europe.

Legislatorii UE lucrează de ceva vreme la reforma sistemului de azil și a reglementărilor privind migrația. Așa numitul Regulament Dublin privind stabilirea responsabilității primirii noilor veniți va fi revizuit, cererile de azil se vor procesa mai rapid, iar cei respinși vor fi trimiși rapid acasă, granițele externe ale UE vor fi întărite.

În plus, UE va oferi sprijin financiar atât statelor de origine cât și țărilor de tranzit ale migranților, pentru ca, prin îmbunătățirea condițiilor de trai din statele respective, aceștia să nu mai plece mai departe, către Europa.

Însă peste 100 de organizații umanitare, medicale sau de apărare a drepturilor omului, între care și Amnesty International, au respins vehement această propunere, considerând că nu pune în centru oamenii, refugiații și drepturile lor fundamentale, ci banii. „În multe dintre aceste state terțe nu se respectă drepturile omului. Oamenii nu pot fi ținuți cu forța acolo”, spune, într-un interviu acordat în exclusivitate Europei Libere, Iverna McGowan, șefa Amnesty International Europe, care este de părere că UE își torpilează astfel componenta umanitară a politicii sale externe și compromite dreptul de azil la nivel internaţional.

Europa Liberă: Doamnă McGowan, se poate spune că dacă Marea Britanie se desprinde de UE sau dacă se va rupe în bucăți, buturuga mică, ce a răsturnat acest car mare a fost migrația?

Iverna McGowan: „Din păcate, dialogurile pe care le-am văzut pe perioada campaniei care a precedat referendumul au fost foarte toxice. Amnesty International dorește însă să sublinieze că, indiferent dacă părăsește sau nu UE, Marea Britanie are obligații la nivel internațional în privința respectării drepturilor omului. Dar haideți să ne uităm la nivel global la această criză a refugiaților. UE a acceptat un număr foarte mic de refugiați. Anul trecut au fost acceptați peste un milion de refugiați, dar dacă ne gândim că UE este un bloc de țări unde locuiesc peste 450 de milioane de oameni și la numărul foarte mare de refugiați care au rămas în Turcia și Iordania, de exemplu, atunci motivele care stau la baza acestor dezbateri se află sub un mare semn de întrebare, căci nu au corespondent în situația de pe teren.”

Europa Liberă: Amnesty International a cerut UE să respingă recentul document al Comisiei care, în esență, oferă bani țărilor terțe pentru a preveni valurile migratorii. Spuneți într-un articol că „UE va deschide, astfel, un capitol negru din istoria sa”. De ce?

Iverna McGowan

Iverna McGowan

Iverna McGowan: „Pentru că propunerea Comisiei folosește acordul dintre UE și Turcia ca model pentru relațiile sale cu țările terțe. Altfel spus, va transforma o serie de acorduri cu țările terțe în instrumente destinate să oprească migrația și să controleze fluxurile migratorii. UE face din politica sa externă un instrument pentru oprirea oamenilor să vină aici. Împreună cu peste 100 de alte organizații, Amnesty International se opune cu tărie acestei abordări. Noi vedem deja repercusiunile la nivel global. Dacă UE pune banii în centrul politicilor sale privind controlul migrației, își gândește aceste politici măsurându-le în bani, și nu în nevoile oamenilor, atunci vor apărea consecințe negative la nivel global, care se vor vedea în timp. Vrem sa readucem oamenii în centrul acestor politici.”

Europa Liberă: Dar ce este rău în faptul că UE va ajuta economiile acestor țări? Nivelul de trai al va crește, iar oamenii nu vor mai fi dispuși să se aventureze și să îşi riște viața pentru a ajunge în țări Europa. UE îi ajută, practic, să rămână în siguranță cu familiile lor. Nu e mai bine să rămână la ei acasă decât să fie străini și stingheri în alte țări unde nu ştiu limba, nu au rude nu își pot practica, poate religia?

Iverna McGowan: „Este foarte bine că UE ajută economiile acestor țări. Ce nu este in regulă, după părerea noastră, este că UE condiționează acest ajutor de stoparea migrației. Nu ar trebui să fie privită problema așa. Dacă transformăm stoparea migrației într-o chestiune politică, atunci ce ne așteaptă sunt drepturi ale omului violate și conflicte. Este necesară o abordare bazată pe reguli și nevoi, si nu un joc politizat. În unele din aceste țări drepturile omului nu se respectă. Dacă oamenii vor fi ținuți cu forța în aceste țări, întregul sistem internaţional de protecție a drepturilor omului va fi deteriorat.”

Europa Liberă: Dar ceea ce dorește UE este să îi ajute pe oameni să rămână acasă, alături de familie. Nimeni nu ar trebui să fie nevoit să plece de-acasă, de lângă familie, pentru că nu își găsește slujbă sau pentru că este război… Din această perspectivă, iniţiativa UE este lăudabilă, nu credeți?

Iverna McGowan: „Da, doar dacă intenția este de a ajuta oamenii și economiile acelor țări. Eu resping o abordare condiționată. Dacă luăm ca exemplu acordul cu Grecia: noi respingem acest model. Consecințele acestui acord sunt că 50.000 de oameni sunt blocați în condiții mizerabile de trai în Grecia, că mii de oameni se află fără mijloace de trai suficiente in Turcia, că Turcia forțează oamenii la graniță să se întoarcă înapoi. Așadar, această târguială cu viețile si demnitatea oamenilor (refugiaților) nu va aduce stabilitate pe termen lung.”

Europa Liberă: Și ce ar propune Amnesty?

Iverna McGowan: „Să fie luat drept model cadrul internațional existent privind protecția refugiaților. Desigur, trebuie să fie oferite fonduri acelor țări care găzduiesc cel mai mare număr de refugiați, dar si să le oferim educație copiilor, standarde bune de viață celor veniți aici. Însă nu doar Europa are aici o responsabilitate. Trebuie să există un efort global de a restabili rute sigure și legale de refugiu din calea războiului. Ne confruntăm cu cea mai mare criză de refugiați de după Cel de-al Doilea Război Mondial, și o soluție care se bazează pe blocarea celor care încearcă să scape din calea războiului nu va funcționa.”

Europa Liberă: Ce le veți spune celor care cer mai degrabă măsuri urgente de siguranță a granițelor și a cetățenilor europeni? Propunerile Dvs. presupun timp, iar acum e nevoie de măsuri urgente.

Iverna McGowan: „Mă ocup cu problema migrației de mult timp. Am discutat cu instituțiile UE de multe ori aceste chestiuni. În ultimii trei ani am văzut mii de oameni care și-au pierdut viața în Marea Mediterană. Aceste nenorociri s-au avut loc după fiecare summit, după fiecare întâlnire pe migrație, menită să găsească soluții. Dacă liderii europeni ar fi avut abordarea pe care o recomandăm noi și alte ONG-uri, am trăi într-o altfel de lume acum. Au bani, au mijloace. Ce lipseşte este voința politică, care să ducă la o soluție sustenabilă, pe termen lung.”

Europa Liberă: Voința politică la nivelul UE sau în statele membre?

Iverna McGowan: „În statele membre. Cred că este destul de clar că executivul european, Comisia Europeană, pune în practică politicile statelor membre, în loc să urmeze o cale ambițioasă, o politica externă care să pună în prim plan demnitatea si drepturile omului.”

Europa Liberă: Dar este doar responsabilitatea UE? Sau e o responsabilitate globală: SUA, Canada, Australia, ca să nu mai vorbim de țările din Golf, ar trebui să se implice si ele, nu?

Iverna McGowan: „Desigur. Dar mai întâi noi, europenii, ar trebui să contrazicem ideea că UE duce singură povara. Vasta majoritate a refugiaților nu se află în UE, ci în țările sărace sau mai puțin dezvoltate. Uitați-vă la Africa, Iordania și Turcia care au preluat milioane. Dar, este adevărat, trebuie un efort global pentru a le oferi siguranță și protecţie acestor oameni aflați în impas.”

XS
SM
MD
LG