Linkuri accesibilitate

Recuperarea datoriilor faţă de Banca Naţională și un proiect de lege mereu amânat


Viorel Gârbu: „autorităţile au venit cu această lege sub presiunea partenerilor externi, dar o amână din motive populiste...”

Comisia parlamentară economie, buget şi finanţe a amânat din nou avizarea proiectului de lege prin care guvernul, din bugetul de stat, trebui să plătească Băncii Naționale cele aproape 14 miliarde de lei, credit pe care aceasta l-a acordat în 2014 celor trei bănci devalizate și între timp lichidate: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Creditul acordat de Banca Națională și garantat de guvernele Leancă și Gaburici, a permis celor trei bănci la rândul lor să se achite de datoriile pe care le aveau față de deponenți. Acum aceeași deponenți dacă sunt și plătitori de impozite, vor achita indirect, prin bugetul de stat, creditul care le-a garantat conturile în cele trei bănci falimentare. O construcție circulară care este nedreaptă fată de contribuabil, dar care nu poate fi evitată decât dacă guvernul refuză să se achite de datoria pe care și-a asumat-o. Și își pierde orice credibilitate atît pe piața internă cît, mai ales, pe cea internațională, cu efecte de lungă durată pentru țară.

Amânarea dezbaterii proiectului cerută de opoziţia socialistă a fost susţinută de toţi membrii comisiei. Mai mulţi reprezentanţi ai partidelor din opoziţie au insistat că nu este corect ca recuperarea datoriilor să fie pusă pe umerii cetăţenilor şi au optat pentru o dezbatere publică a soluţiei propuse de guvern. Propunerea a fost susţinută şi de reprezentanţii majorităţii parlamentare, care au sugerat însă că Guvernul oricum nu are altă soluţie decât să-şi execute deciziile adoptate anterior.

Liderul socialiştilor, Igor Dodon, a declarat: „Pentru a merge cu astfel de proiecte mai întâi trebuie să ne clarificăm totuşi ce s-a întâmplat cu miliardul şi nu este corect ca cetăţenii să achite prin impozite nu doar 13 miliarde de lei, dar 21 miliarde cu dobânda de 5 la sută.”

Recent, Igor Dodon insista ca Parlamentul să instituie o comisie parlamentară de anchetă pentru a stabili cine se face vinovat de devalizarea băncilor şi acoperirea găurilor rezultate cu bani de la Banca Naţională. Propunerea sa a fost însă respinsă de partidele de la guvernare cu sprijinul comuniștilor.

Democratul Marcel Răducan a îndemnat şi el parlamentarii sa dea posibilitate societății civile să se pronunțe pe marginea acestui subiect dureros:

„Propunerile sunt bune, haideți să mai discutăm suplimentar, discutăm şi cu societatea civilă, cu mai mulţi experţi ca să ne convingem că asta este unica soluţie, dacă sunt şi alte alternative să vedem care sunt.”

Majoritatea experţilor sunt de părere că mai devreme sau mai târziu parlamentarii vor trebui să legifereze ceea ce deja s-a produs atunci când Guvernele Leancă şi Gaburici au decis să ofere garanţia pentru scoaterea şi trimiterea banilor din rezerva de stat spre băncile falimentare. E şi opinia expertului de la Institutul Economie de Piaţă, Viorel Gârbu:

„Cu aprobarea acestei legi nimic nu se întâmplă. Se oferă doar un calificativ juridic la ceea ce s-a întâmplat anterior. Aşa sau altfel, cetăţenii suportă, au suportat şi vor suporta paguba produsă de furtul miliardului, indiferent dacă este sau nu este aprobată această lege. Legea vine să califice juridic ceea ce s-a întâmplat în 2014, 2015. Nu trebuie să ne revoltăm acum. Atunci era cazul să ne revoltăm. Acum este prea târziu. Acum se oferă doar o anumită calificare.”

De ce parlamentarii amână adoptarea aceastei decizii extrem de nepopulare, care oricum va trebui luată? Iată explicaţia expertul Viorel Gârbu:

„Cred că autorităţile au venit cu această lege sub presiunea partenerilor externi, dar amână din motive populiste, le este frică sau se simt neconfortabil cu opinia publică care se exprimă în aceste sens, cu acele supărări care pot da naştere la anumite revolte sociale.”

Expertul sugerează că parlamentarii s-ar afla acum între ciocan şi nicovală. El nu exclude că proiectul de lege ar putea fi amânat până după alegerile prezidențiale. Or, recuperarea datoriilor faţă de Banca Naţională prin emiterea unor obligaţii de stat se va face începând cu anul viitor timp de 25 de ani cu o rată a dobânzii de 5% agreată de FMI.

XS
SM
MD
LG