Cunoscutul ziarist Pavel Șeremet, născut în Belarus, a murit miercuri, 20 iulie, când mașina pe care o conducea a explodat în centrul Kievului. Șeremet, care avea 44 de ani și era un colaborator frecvent al postului nostru de radio, se îndrepta în jurul orei 7.45 dimineață spre redacția unui post de radio unde urma să-și modereze talk-show-ul, în mașina partenerei sale de viață, Alena Pritula, redactor-fondator al ziarului „Ukrainskaia Pravda”, al cărei angajat a fost și Șeremet. Pritula nu se afla în mașină.
Procurorul general Iuri Luțenko a numit moartea lui Șeremet „omor”, spunând că explozia a fost provocată de un „dispozitiv exploziv” și că toate dovezile indică un asasinat.
Intersecția unde a avut loc explozia a fost închisă circulației, iar la fața locului au sosit pirotehnicienii.
Vorbind la o televiziune ucraineană, șefa poliției ucrainene, Katia Dekanoidze, a spus că experții în explozivi lucrează din plin, că vor fi examinate imaginile camerelor de securitate instalate în număr mare în zona respectivă și de îndată ce vor fi informații relevante, vor fi făcute publice.
Un martor ocular care s-a prezentat reporterului Reuters ca Oleksi a spus că se afla la volan, că l-a văzut pe Șeremet conducând „grăbit” și ieșind dintr-o stradă lăturalnică apoi s-a oprit ca să dea prioritate de dreapta, iar în acel moment s-a produs explozia.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a scris pe FB că a cerut organelor de securitate să ancheteze „imediat” moartea lui Șeremet, adăugând că „vinovații trebuie pedepsiți”.
Fostul premier ucrainean, Iulia Timoșenko, a spus că „o anchetă rapidă este un test pentru guvernare” și că „uciderea” lui Șeremet pare să fie „o sentință” dictată de cei care vor ca Ucraina să se întoarcă în haosul și fărădelegea din anii 1990.
Mai mulți politicieni ucraineni au sugerat că omorul ar fi fost comandat de ruși.
Politicianul de opoziție din Belarus, Nikolai Statkievici, a spus însă că nu trebuie uitat că Șeremet dirija portalul de opoziție Belarus Partizan și a adăugat: „A fost un atac terorist mai ales împotriva Belarusului, nu a Ucrainei”.
Originar din Minsk, Belarus, Șeremet trăia din 2014 la Kiev, lucrând în redacția ziarului „Ukrainskaia Pravda” și ca prezentator la Radio Vesti.
Șeremet era respectat nu doar în comunitatea jurnalistică din Ucraina, ci și în Belarus sau Rusia. Moartea lui a fost deplânsă de ministerul de externe de la Moscova și de purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, care și-au exprimat speranța într-o investigație rapidă și completă.
Considerat un luptător pentru drepturile omului, libertatea cuvântului și a presei, Șeremet a fost întemnițat trei luni în Belarus în 1997, în urma unor acuzații cu substrat politic. El se exprimase critic mai ales în legătură cu reprimarea disidenților de către președintele Aliaksandr Lukanșenka. În 2004 a fost bătut pe când relata despre alegerile. Câteva luni mai târziu s-a mutat în Rusia, lucrând în televiziune. Avea deja cetățenie rusească, iar în 2010 i-a fost luată cea belarusă.
Sevgil Musaieva-Borovik, redactorul-șef al ziarului „Ukrainskaia Pravda”, a spus „Europei Libere” că în opinia ei moartea lui Șeremet s-a datorat activităților sale profesionale.
Șeremet a primit două premii importante: în 1999 distincția Libertatea Presei acodată de Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, iar în 2002 Premiul pentru Jurnalism și Democrație acordat de OSCE.
După explozia petrecută la mică distanță de locuința lui Șeremet, Ministerul de interne a ordonat măsuri speciale de pază pentru partenera lui, Alena Pritula. Ziarul „Ukrainskaia Pravda”, la care lucrau cei doi, a fost înființat de un colectiv din care făceau parte Pritula și Heorhi Gongadze, care a fost ucis cu brutalitate în anul 2000.
