La Chişinău, Bălţi şi Cahul s-a desfăşurat între 15-18 iulie Târgul Universităţilor din România, organizat de Federația Asociațiilor de Basarabeni din România (FAB România). Absolvenţii liceelor au beneficiat de îndrumările şi informaţiile oferite de reprezentanţii acestei federaţii privind oferta mediului universitar românesc şi mai multe aspecte ale acestei posibilităţi.
O convorbire despre această acţiune, ajunsă la a cincea ediţie în acest an, cu Vlad Gîra, preşedintele Organizaţiei studenţilor basarabeni din oraşul Constanţa, România.
Europa Liberă: S-a consumat cea de-a 5-a ediţie a Târgului Universităţilor din România, organizat de Federația Asociațiilor de Basarabeni din România (FAB România). Dumneata, dle Gîra, cum ai defini, întâi de toate, menirea acestui târg? Cineva i-a spus „bibliotecă vie”…
Vlad Gîra: „Acest târg, care a fost la a 5-a ediție organizată în Republica Moldova, este un eveniment marca FAB România. Scopul acestui eveniment a fost de a consilia, de a susține și a ghida tinerii absolvenți de licee din Republica Moldova care doresc să își facă studiile peste Prut.”
Europa Liberă: Dar care sunt cele mai frecvente, necesare sfaturi, răspunsuri date viitorilor candidaţi la universităţile din dreapta Prutului?
Vlad Gîra: „Tinerii absolvenți salută organizarea acestui eveniment pentru că au avut posibilitatea să discute cu studenții care deja își fac studiile în România și care au venit cu sfaturi și informații utile, începând cu prezentarea ofertei educaționale pentru românii de pretutindeni pentru că metodologia anual suferă niște modificări și, de cele mai multe ori, tinerii noștri sunt cumva confuzi și o interpretează greșit. S-au oferit și detalii despre condițiile de cazare, despre suma necesară de bani pentru o lună de trai peste Prut.”
Europa Liberă: Dar ce presupune, poate, nou perioada din acest an de admitere în universități? E vreo schimbare, în comparație cu ceilalți patru ani, de exemplu?
Vlad Gîra: „A fost schimbarea locației comisiei mixte de admitere în acest an. Dacă, tradițional, se organiza pe lângă ambasadă și consulatul României, în acest an, s-au schimbat locațiile în toate cele trei puncte de admitere din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Impresia, poate, observația dumneavoastră sau împărtășită de mai „vechii” mediului universitar, ce s-a schimbat, vorbind despre prezența studenților basarabeni în mediul universitar din România? Ce s-a schimbat, poate, ținând de profilul studentului din Republica Moldova? Se observă vreo schimbare, din acest punct de vedere sau credeți că studentul a rămas cum a fost „veșnic”?
Vlad Gîra: „Noi, românii basarabeni, de fiecare dată, ne remarcăm la studii în România. Suntem printre primii după reușită. Și este un lucru apreciat și de cadrele didactice din România. Suntem susținuți și motivați ca la finalul studiilor să ne întoarcem și să contribuim la dezvoltarea Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar candidații din acest an manifestă mai multă sau mai puțină orientare în privința specializării pe care o aleg? Sau, mai curând, se ține cont de posibilitatea bursei, de evitarea taxei?
Vlad Gîra: „Anul acesta, de fapt, a fost cel mai mare Târg al Universităţilor din România organizat vreodată în Republica Moldova, pentru că am venit cu oferta educaţională a peste 16 centre universitare, aceasta însemnând în jur de 40 de universităţi cu aproximativ 70 de domenii de licenţă. Deci, un spectru foarte larg pentru studii în România. Nu pot să spun că tinerii noştri optează să meargă la studii în România doar ca să beneficieze de bursă. Din discuţiile pe care le-am avut, se apreciază calitatea studiilor care sunt peste Prut şi perspectiva, totodată, pe care ţi-o oferă, având o diplomă europeană, după ce absolveşti aceste studii.”
Europa Liberă: În ce măsură candidaţii s-au arătat interesaţi de ce va urma, după absolvirea unei facultăţi în România?
Vlad Gîra: „Sigur că sunt cointeresaţi, ne-au întrebat şi de perspectiva de angajare în câmpul muncii. Și nu se gândesc doar la absolvirea unei facultăţi. Ne-au întrebat şi despre posibilitatea de a urma studii de master. Mai rar, dar au fost şi din aceştia care ar vrea să urmeze şi studii de doctorat pe viitor.”
Europa Liberă: Din comunicarea pe care o au voluntarii FAB, există vreun interes pentru studiile din România din partea reprezentanţilor unor medii preponderent rusolingve, în particular, din partea unor rezidenţi ai autonomiei găgăuze, de exemplu?
Vlad Gîra: „Ieri s-a încheiat prima zi de activitate a comisiei mixte la Bălţi. Și, spre marea mea surprindere şi a colegilor mei, în prima zi au fost aproximativ 600 de aplicanţi la studii în România. Vorbim de Bălţi, o zonă mai specifică din Republica Moldova. Deci, este un interes şi în rândul persoanelor vorbitoare de limbă rusă sau al unor minorităţi etnice.”
Europa Liberă: Dar avantaje, dezavantaje ale sistemului educaţional românesc? Am auzit colegi de-ai dumneavoastră care şi-au împărtăşit şi în această privinţă punctul de vedere. Ce le spun voluntarii federaţiei în acest sens absolvenţilor de licee care aspiră să-şi facă studiile în România?
Vlad Gîra: „Că foarte mari dezavantaje nu există. Vorbim aceeaşi limbă, nu e nevoie să cunoşti o altă limbă de circulaţie internaţională ca să te înţelegi la facultate cu colegii, cu profesorii. Poate, la început o bună parte dintre tinerii noştri absolvenţi se confruntă cu o situaţie financiară mai puțin bună. Salariul mediu pe economie în Republica Moldova este cu mult mai mic faţă de cel din România. Și părinţilor, având posibilităţi modeste, le vine, poate, mai greu să-i întreţină pe studenţii care nu au luat o bursă. Ca să fie clar: oricum, toate locurile sunt bugetate de guvernul României, doar că sunt unele fără taxă, fără bursă şi fără taxă cu bursă. Şi celor care nu au avut norocul să obţină o bursă de studii le va fi mai greu, din punctul acesta de vedere.”
