Linkuri accesibilitate

Dialoguri 18 iulie 2016

Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Cum poate fi combătută propaganda? Reacții la un proiect de lege pe această temă adoptat în Parlamentul de la Chișinău. Ce trebuie să facă Moldova ca să recâștige prietenia rusă? Doi foști președinți ucraineni cred că Moldova și Ucraina pot doar împreună să reziste provocărilor cu care se confruntă. Și… expețri de la Chișinău susțin că firma Energocapital de la Tiraspol ar prejudicia bugetul moldovean de sute de milioane de dolari.

Începem, ca de obicei, cu buletinul de ştiri și principalele evenimente ale săptămânii trecute:

În orașul bavarez Bad Reichenhall, pe 12-13 iulie, a avut loc o conferință internațională dedicată consolidării măsurilor de încredere între cele două maluri ale Nistrului - eveniment cu caracter informal, organizat de misiunea OSCE în Moldova și guvernul Germaniei. Alături de negociatori și delegați ai grupurilor de lucru de la Chișinău și Tiraspol la reuniune au participat reprezentanții părților implicate în reglementarea transnistreană în formatul de negocieri „5+2”. Lucrările conferinței s-au axat pe direcțiile stabilite anterior în cadrul tratativelor din luna iunie de la Berlin. Reuniunea s-a încheiat însă fără ca participanții să ia vreo decizie concretă decât pe cea de a continua consultările.

Șeful negociatorilor ruși, Serghei Gubarev, a declarat, citat de agenția TASS, că Rusia s-ar fi așteptat la mai mult de la acest eveniment. Oficialul rus a menționat totuși anumite progrese înregistrate în cadrul discuțiilor. Conferința din Bavaria urmează unei runde de negocieri în formatul 5+2 la Berlin, la începutul lui iunie, prima după o pauză de doi ani. Chișinăul și Tiraspolul au semnat cu această ocazie un protocol prin care s-au angajat să facă progrese în chestiunea reluării legăturii telefonice fixe dintre malurile Nistrului, precum și în problema recunoașterii diplomelor de studii și a plăcuțelor de înmatriculare auto transnistrene.

Foaia de parcurs pentru relansarea relațiilor comerciale dintre R. Moldova și Rusia, care urmează să fie negociată de Chișinău și de Moscova, nu presupune revizuirea altor acorduri semnate de Moldova cu UE, CSI, și alte organisme internaționale sau regionale, se spune într-un comunicat al ministrului economiei de la Chișinău, Octavian Calmâc. Acesta a precizat că proiectele foilor de parcurs, prezentate reciproc de cele două părți, conțin doar propuneri unilaterale ce urmează a fi discutate și aprobate. Documentul final urmează a fi unul bilateral și nu va presupune revizuirea acordurilor internaționale la care Republica Moldova este parte.

NATO nu-i va declara război Moscovei din cauza trupelor rusești din Republica Moldova, dar va insista ca acestea să fie retrase. Este declarația ministrului apărării de la Chișinău, Anatol Șalaru, care a participat la summit-ul NATO de la Varsovia, din 8-9 iulie. Salaru spune că a cerut în cadrul reuniunii înlocuirea pacificatorilor ruși din regiunea transnistreană cu o misiune civilă de menținere a păcii sub mandat ONU. Șalaru a mai spus, între altele, că a fost prima dată când Moldovei i s-a dedicat un paragraf separat în declarația unui summit al Alianței Nord-Atlantice, și tot prima oară la un astfel de eveniment a participat o oficialitate din Republica Moldova, țară neutră:

Anatol Șalaru: „NATO poate face foarte multe pentru Moldova. În primul rând, poate pune umărul la reforma Armatei Naționale, poate pune umărul la elaborarea și la dezvoltarea Strategiei apărării naționale, NATO poate ajuta Republica Moldova să își doteze armata cu tot echipamentul și tehnica necesară. NATO, la fel, poate pregăti militarii noștri, ceea ce face și în prezent, pentru a fi capabili să fie interoperabili cu militarii din țările NATO. Noi nu putem să mergem cu școala veche, împreună cu militarii europeni. Dar ultimele generații de militari, de ofițeri, toți au pregătire europeană în Statele Unite ale Americii, în țări din Europa. Și majoritatea ofițerilor noștri corespund cerințelor NATO”, a declarat ministrul moldovean al apărării, Anatol Șalaru, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Armata rusă a anunțat vineri că va desfășura sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă S-400 în Crimeea, peninsula ucraineană anexată abuziv în martie 2014. Adjunctul comandantului Regimentului de apărare antiaeriană staționat la Feodosia a declarat presei ruse că aceste sisteme vor fi instalate în regim permanent începând din luna august. Nu este clar dacă vor fi instalate noi sisteme sau modernizate sistemele S-300, staționate deja acolo. S-400 este un sistem de apărare antiaeriană și antirachetă ultramodern, cu o rază de acțiune de 400 kilometri, capabil să detecteze circa 300 de ținte și să urmărească simultan peste 35.

In Georgia, la Tbilisi, comisarul Uniunii Europene pentru extindere si politica vecinatatii, Johanes Hahn a spus că cetăţenii georgieni ar putea să circule fără vize în Uniunea Europeana din luna octombrie. In opinia sa, Georgia a îndeplinit toate criteriile pentru ridicarea vizelor şi că asteaptă ca acest lucru să se întimple în luna octombrie. Johanes Hahn are prevazute întrevederi cu presedintele Georgiei, cu premierul si cu ministrul de externe.

***

Europa Liberă: Lupta politică din stânga Nistrului între administrația lui Evgheni Șevciuk, pe de o parte, și majoritatea în Sovietul suprem afiliată companiei Sheriff, de partea cealaltă, se încinge tot mai mult pe măsură ce se apropie ziua alegerilor. Un nou lider al administrației nerecunoscutei republici moldovenești nistrene va fi ales pe 11 decembrie. Cele două tabere se acuză reciproc de agravarea crizei economice și financiare din regiune și, remarcă observatorii, nu ezită să-și pună bețe în roate. Săptămâna trecută, majoritatea în Sovietul suprem a adoptat, în prima lectură, un proiect de lege care extinde împuternicirile procurorului regiunii. Acesta ar urma să supravegheze activitatea șefului administrației, a membrilor executivului și modul în care aceștia respectă legile și constituția. Responsabili din administrația lui Șevciuk au și calificat amendamentul drept anti-constituțional și care încalcă principiul delimitării și echilibrului puterilor. Cele două tabere, mai remarcă observatorii, poartă și un adevărat război mediatic. Tot mai des instituții aflate sub contorlul adinistrației lui Șevciuk cer dezmințirea unor informații difuzate în mass media din tabăra adversă. Cum reușesc să separe adevărul de minciună consumatorii de informații din regiunea transnistreană? Am încercat să aflăm discutând cu mai mulți locuitori din Tiraspol.

- Правда и ложь отличаются. Где очень много яркости, разных эффектов, больше насыщенности – там, можно сказать, ложь. Там, где меньше говорят, мы меньше слышим о этом, это можно отнести к правде. По ТВ сейчас очень сильно нагнетают остановку, особенно на нашей территории Приднестровья. Езжай к нашим братьям-украинцам – я так считаю, потому что сам украинец – они там думают совсем по-другому, так как им показывают то же самое, что и нам: им показывают то, что мы к ним относимся плохо, а нам показывают, что они к нам относятся плохо. А на самом деле, когда мы с ними встречается не по телевизору, а друг с другом, мы жмем друг другу руки. Вот так.

- Я вот слушаю радио, что говорят о Шевчуке, от всем правительстве. Вот эти трое милиционеров рассказывают правду, что воруют денежки. Не знаю, что-то дальше будет, наверное.

- Никак не отличаю. Нее смотрю просто ничего. А вообще – пиар, шоу. Из всего сделали шоу. Серьезной аналитики очень мало, есть, но чтобы до нее достучаться, надо постараться. А так пиарят – или себя, или какую-то компанию, в лучшем случае – идею, в худшем случае – за деньги.

- Я сначала включаю ТСВ телевидение, а потом ПМР телевидение, по очереди идут, и там сразу все ясно. Показание той и той программы, и как работают журналисты. У нас тут такое уже насыпали на наши головы, что не знаешь, где правда. Вот будут президентские выборы, там еще больше будет грязи. Пока хорошего мало.

- Мне кажется, ТСВ говорит правду. Где мы работаем, мы видим, сопоставляем просто, по работе смотрим, видим.

- Я ведь, все-таки, взрослый, 63 года, поэтому жизненный опыт общения с информацией. Телевидение тоже – очень сложно, особенно тем людям, которых мы выбирали, хотелось бы верить. Но как-то получается оно все шиворот навыворот. Такое впечатление, что мы не туда смотрели и не тех выбирали.

- Да там вообще все врут (смеется), это 100%. Чьи-то интересы, сначала одни, потом другие. Если разобраться, проходит время и то, что они говорили, уже неправда. У меня интуиция внутренняя, смотря что и как человек говорит. Каждая ситуация отдельного случая какого-то требует.

Europa Liberă: I-am mai întrebat pe locuitorii Tiraspolului dacă ar fi necesară în opinia lor o lege specială ce ar pedepsi aspru minciuna și propaganda?

- Ну, если эти законы будут честные. Кто издавал этот закон, чем он его мотивировал. Понимаете, главное – мотивация. Издать можно любой закон, если человек под себя издает этот закон, не во благо общества, как это может быть законом?

- Непременно! Закон должен быть. За невыполнение обязательств, за хищения, за обман должен быть закон, который строго расписывает, как, что, чего.

- Должен быть закон какой-то, это согласовывается депутатами и администрацией президента совместно. А не так друг на друга бочку гнать.

- Не, я не хочу, что была такая цензура. Зачем это, не надо. Человек же хочет знать, и в той же печати, на ТВ и радиовещании. Если будет цензура – Бог знает, до чего мы докатимся.

- Ну это большой колхоз, район Москвы. Надо директора, бухгалтера, секретаря и механизм исполнения – и все. Остальное все лишнее, это просто зарабатывание денег ни на чем.

- Очень нужен такой закон. Так как это нагнетание обстановки – очень плохо. Те, кто не ездит на Украину, а тупо смотрит телевизор, эту коробку, которая нагнетает остановку, они смотрят, верят и начинают плохо относиться к той же Украине. Нужен закон, так как то, что делает телевидение и все СМИ – это плохо.

Europa Liberă: Opinii ale locuitorilor din Tiraspol despre libertatea și responsabilitatea presei și despre propagandă.

***

Europa Liberă: La Chișinău, lupta cu propaganda a fost una din temele principale ale săptămânii politice trecute. Deputații în Parlament s-au văzut nevoiți să revină asupra unui recent amendament, adoptat deocamdată în prima lectură, care interzice emisiunile de ştiri şi analize politice din ţările care nu au ratificat Convenţia europeană pentru televiziunea transfrontalieră. Printre aceste țări este și Federația Rusă, dar două treimi din televiziunile străine retransmise în Moldova sunt televiziuni rusești. Criticile din partea Mosocvei nu s-au lăsat așteptate. Amendamentul a fost criticat însă și de organizații internaționale importante pentru apărarea drepturilor omului, ca Freefom House, precum și de reprezentanta OSCE pentru libertatea mediilor, Dunja Mijatovic, în opinia căreia proiectul de lege reprezintă „o încălcare a standardelor internaţionale privind libertatea de expresie”.

Modificările care au stârnit nemulţumiri sunt promovate de legislatori Partidului Democrat. În interpretarea deputatului democrat Sergiu Sîrbu, amendamentele urmăresc stăvilirea „propagandei externe” care reprezintă un mare risc pentru securitatea statului:

Sergiu Sîrbu: „Proiectul de lege nu înseamnă interzicerea posturilor de televiziune ruseşti în Republica Moldova şi vreau să reitrez: nu închidem nici un post rusesc. Toate posturile de televiziune ruseşti şi nu numai vor continua să fie retransmise pe teritoriul Republicii Moldova, absolut toate. Restricţiile se vor aplica doar programelor informative, analitice şi militare.”

A declarat deputatul Sergiu Sârbu în timpul audierilor publice de vineri din parlamentul moldovean.

Mai multe despre reacțiile stârnite de proiectul de lege, în relatarea lui Nicu Gușan:

Preluarea buletinelor de știri și a dezbaterilor de la posturile rusești de televiziune pentru difuzarea pe teritoriul Republicii Moldova contravine interesului național întrucât acestea fac propagandă și nu jurnalism. Acesta este argumentul principal care i-a determinat pe deputați sa accepte necesitatea unor amendamente la Codul Audiovizual potrivit cărora difuzarea emisiunilor informative și analitice rusești va fi interzisă.

Ministerul rus de externe s-a arătat nemulțumit de poziția parlamentarilor moldoveni și a calificat-o drept un „gest neprietenesc” față de Rusia. Într-un comunicat plasat pe site-ul Ministerului rus de Externe, autoritățile ruse sugerează că evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și Federația Rusă va depinde direct de deciziile pe care le vor lua deputații moldoveni pe marginea celei mai recente inițiative.

Avertismentul Moscovei a avut rezonanță imediată la Comrat. Bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a lăsat să se înțeleagă că autoritățile locale nu vor respecta decizia Parlamentului, astfel încât posturile de televiziune rusești vor continua să fie difuzate pe teritoriul autonomiei găgăuze.

Atitudinea critică față de interdicție este împărtășită de mai multe redacții de limbă rusă de la Chișinău, care au reacționat prin Asociația Jurnaliștilor ruși din Moldova cu o declarațue în care califica drept antidemocratică soluția impusa de deputați. Iată ce spune președintele asociației, Iulia Semenova:

„Amendamentele sunt antidemocratice, iar deputații au ignorat drepturile minorităților din Republica Moldova, dar și a vorbitorilor de limbă rusă din regiuni precum Gagauzia, sau Transnistria, care de iure fac parte din Republica Moldova. [...] În opinia mea, decizia de a interzice difuzarea programelor informative și analitice rusești este una sfidătoare.”

Stăvilirea propagandei trebuie realizată în orice caz, spun experții media, printre care și Ion Bunduchi. Chiar dacă autoritățile par să fi exagerat atunci când au propus interzicerea totală a difuzării unor emisiuni și programe străine, propaganda continuă să fie prezentă în casele moldovenilor zi de zi, iar o reglementare mai strictă în acest sens este necesară, spune Ion Bunduchi:

„Ucrainenii au mers pe interzicerea retransmiterii canalelor rusești. Cel puțin ucrainenii au zis că nu au obținut rezultatul la care s-au așteptat. S-ar putea întâmpla că prin a interzice ceva ai putea să generezi un interes mai mare pentru acest ceva ce interzice. Atunci efectul se va lăsa așteptat. Pe de altă parte, ceva trebuie făcut cu propaganda curată, dar nu știu dacă-i cea mai bună cale de interzis, ori de tăiat, poate că sunt necesare alte mecanisme. Avem o autoritate de reglementare cel puțin a spațiului audiovizual, care nu are metrul cu care să măsoare lungimea propagandei ca să aplice sancțiuni, atunci rămânem așa, ca în bătaia vântului. Vine propaganda peste noi, am înghițit-o, și ceea ce am însușit, așa am acționat.”

Atâta timp cât propaganda rămâne în afara unor reglementări, cetățeanul este pus la încercare, notează Ion Bunduchi, subliniind că nu toți consumatorii de media au o educație suficientă ca să filtreze propaganda, devenind victime ale manipulării:

„Dacă fiecare cetățean ar avea un minim de cunoștințe de triere a informației pe care o oferă mass-media, atunci și-ar da seama dacă materialul jurnalistic este propagandistic sau nu. Atunci când nu are această pregătire, cum e tradiția în Moldova, oamenii cred în ceva pentru că s-a spus la radio sau pentru că s-a arătat la televozir. De aceea suntem atât de dispersați în Moldova, de aceea unii trag la stânga iar alții la dreapta.”

Aproximativ 2/3 din posturile audiovizuale străine difuzate pe teritoriul Republicii Moldova sunt din Federația Rusă. Anterior deputații au încercat să impună restricții drastice, dar au cedat sub presiunea unor reacții negative.

***

Europa Liberă: Ziarul rusesc „Kommersant” a publicat, joi, 14 iulie, ceea ce spune că ar fi lista de condiții puse Moldovei de Rusia în timpul recentei vizite la Chișinău a vice-premierului Dmitri Rogozin pentru îmbunătățirea cooperării economice și politice, marcată în prezent de diferite restricții comerciale rusești și de tensiuni legate de orientarea pro-europeană a politicii externe moldovenești. Mai multe, de la Alla Ceapai.

Dmitri Rogozin și Octavian Calmîc

Dmitri Rogozin și Octavian Calmîc

Într-o reacţie la lista de condiţii ale Moscovei apărute în presă, Ministerul Economiei de la Chişinău, a menţionat că acestea sunt doar parte a unui draft de document care urmează a fi discutat şi aprobat la finele acestei luni. În comunicatul difuzat presei se precizează că documentul final, care ar urma să cuprindă condiţii agreate de ambele părţi, nu ar obliga Republica Moldova să-şi revadă acordurile semnate anterior cu UE sau în cadrul CSI.

În articolul din cotidianul rus „Kommersant” care e dezvăluit lista condiţiilor rusești, se sugerează, cu referinţă la surse guvernamentale ruse, că mai multe condiţii principiale pentru partea rusă ar fi în contradicţie cu Acordul de Asociere dintre UE şi Moldova, şi că ar trebui coordonate cu Bruxelles-ul.

Autorii articolului, între care şi cunoscutul jurnalist de la Chişinău, Vladimir Soloviov, observă că majoritatea condiţiilor Moscovei sunt de ordin geopolitic şi energetic, mai puţin economic.

Un alt detaliu e că documentul nu oferă perspective foarte clare privind revenirea produselor agro-alimentare moldoveneşti pe piaţa rusă.

Moscova insistă pe o cooperare mai aprofundată a Moldovei cu CSI, cerând, de exemplu, garanţii de la Chişinău că va adera la noile acorduri şi decizii care vor fi luate în cadrul acestei comunităţi dominate de Rusia şi le va respecta. Chişinăului i se mai cer garanţii că va respecta necondiționat înţelegerile deja existente, în special Acordul privind Zona de Comerţ Liber în cadrul CSI, acord pe care Rusia l-a încălcat atunci când a impus embargo la produsele moldoveneşti.

În domeniul energetic, Moscova insistă, pe de o parte, ca MoldovaGaz să-şi achite datoriile faţă de Gazprom, datorii acumulate în cea mai mare parte de regiunea transnistreană şi care se ridică la 4,5 miliarde de dolari. Pe de altă parte, Rusia pare să încurajeze acumularea acestor datorii, cerând Chişinăului să prelungească contractul de furnizare a curentului de la Centrala Cuciurgan, controlată de un concern rus, după expirarea în aprilie 2017 a actualului contract. În articol se precizează că la Centrala Cuciurgan, care se află din stânga Nistrului, curentul este produs din gaz rusesc, pentru care regiunea transnistreană nu achită, dar care se acumulează ca datorie a Moldovagaz faţă de Gazprom.

O altă propunere, potenţial conflictuală, scrie „Kommersant”, ţine de eliminarea restricţiilor impuse la accesul pe piaţa moldovenească a producătorilor ruşi de zahăr. În prezent, Moldova permite importul de zahăr fără taxe, doar în limita unor cote anuale. Eliminarea taxelor ar putea distruge ramura, susţin producătorii autohtoni.

Jurnalistul şi expertul economic Ion Preaşcă, căruia i-am cerut o părere, spune că propunerile Rusiei, în special cele politice şi geopolitice, sunt buclucașe şi exagerate. El nu exclude însă că părţile ar putea ajunge totuşi la un compromis, întrucât Moscova vrea în continuare să-şi menţină prezenţa, în special economică în Moldova, inclusiv pentru a debloca parţial situaţia din regiunea transnistreană. De cealaltă parte, Chişinăul are nevoie de piaţa rusă.

Ion Preaşcă: „Cred că e nevoie de un compromis, dar nu şi în cazul în care ni se impun condiţii de a rămâne în CSI, să executăm acorduri din cadrul CSI pe care nici măcar Rusia nu le respectă. În asemenea, condiţii nu cred că are rost.”

Amintim că asupra elaborării „foii de parcurs” pentru normalizarea relaţiilor comerciale şi economice moldo-ruse s-a convenit în cadrul recentei vizite în Republica Moldova a vicepremierul rus, Dmitri Rogozin.

***

Europa Liberă: Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a primit, marți, 12 iulie, pe foștii președinți ai Ucrainei Leonid Kravciuk și Viktor Iușcenko, și pe ex-președinții Moldovei Mircea Snegur și Petru Lucinschi. Un comunicat de presă al Președinției de la Chișinău anunță că la întrevedere s-au discutat „subiecte ce țin de evoluțiile relațiilor moldo-ucrainene și de specificul situației regionale”. S-a subliniat nevoia „sincronizării acțiunilor celor două state în contextul noilor amenințări la adresa securității naționale și regionale”. În acest context, s-a vorbit despre criza din estul Ucrainei și conflictul transnistrean, „care au elemente comune în manifestările lor”, precizează comunicatul. Foștii președinți ucraineni au vorbit și despre „costurile” pe care le achită Ucraina pentru „libertate și alegerea sa pro-occidentală”. „Am convenit cu foștii șefi de stat să găsim soluțiile necesare pentru ca țările noastre să se apropie mai mult și să colaboreze în direcția realizării parcursului european comun”, a declarat președintele Timofti după întrevedere.

Aflat la Chișinău, președinte ucrainean Leonid Kravciuk a acordat un interviu în exclusivitate postului nostru de radio Europa Liberă. Colega mea Valentina Ursu l-a întrebat mai întâi care este, în opinia sa, costul integrării europene pentru Moldova și Ucraina?

Leonid Kravciuk: „În istorie tot ce e nou totdeauna trece prin încercări foarte grele. Și în probleme simple, elementare, ordinare, de familie, dacă trebuie să faci ceva nou, de fiecare dată, se iscă discuții, uneori se ajunge și la conflicte în familie. Iar aici ar însemna să schimbi totalmente viața…”

Europa Liberă: …mentalitatea…

Leonid Kravciuk

Leonid Kravciuk

Leonid Kravciuk: „…mentalitatea, viața, principiile de trai. Și ce e important: să îți schimbi viziunile, filosofia de viață. Se schimbă spiritualitatea omului, credința. Nu poate fi simplu, mai ales atunci când generații întregi au trăit în alt sistem.”

Europa Liberă: Dar acest cost pe calea integrării europene este impus și de Rusia?

Leonid Kravciuk: „Nu este doar impus, Rusia îl și ridică, permanent. Și astfel, ea ne împiedică și pe noi, și pe Moldova să ne vedem singuri de viață, să ne decidem politicile, să alegem unde mergem, ce stat construim, ce relații construim în stat și în afara acestuia.”

Europa Liberă: Dar Rusia ce își dorește acum? Ce e în mintea domnului Putin?

Leonid Kravciuk: „Să refacă imperiul țarist.”

Europa Liberă: Și acest lucru e posibil?

Leonid Kravciuk: „Este o iluzie. Sigur că, dacă el se va dezechilibra cu totul, ca să înceapă aceasta, va fi un proces distrugător și pentru Rusia, nu doar pentru noi. E vorba de jertfe. Însă acest lucru nu va reuși. Lumea s-a schimbat și oamenii sunt alții, principiile de viață s-au schimbat. Oamenii au început să înțeleagă mai multe, nu numai ce să întâmplă în lume, dar să înțeleagă cu sufletul aceasta, cum să trăiască. A apărut sentimentul de demnitate. Înainte acestea nu existau. Era multă robie în relații, supușenie…”

Europa Liberă: …se stătea în genunchi.

Leonid Kravciuk: „Robul, care a înțeles condiția sa, pe jumătate nu mai e rob. Noi, în sfârșit, am înțeles ce înseamnă să fim oameni liberi. Cum după aceasta, după două războaie mondiale, conflicte, arme nucleare…”

Europa Liberă: …holodomor…

Leonid Kravciuk: „…holodomor, represiuni, milioane de jertfe, după toate acestea, cum vom accepta cedări sau cum vom fi de acord să ne întoarcem în trecut pentru că aceasta vrea Rusia sau liderul Rusiei?! Nu e real.”

Europa Liberă: Soluționarea diferendului transnistrean este o prioritate pentru Kiev şi Chişinău?

Leonid Kravciuk: „Problema transnistreană a fost prima lovitură asupra integrităţii Republicii Moldova. Lovitura s-a aplicat și Ucrainei. Și Georgia a avut de suferit.”

Europa Liberă: Însă cum se poate rezolva problema transnistreană?

Leonid Kravciuk: „Federaţia Rusă trebuie să renunţe la intenţiile ei imperiale în privinţa Transnistriei. Ea trebuie să lase Transnistriei şi Republicii Moldova dreptul de a rezolva singure această problemă. Rusia pretinde că e un proces intern, cum e în Donbas, că, chipurile, nu e implicată Federaţia Rusă în Donbas, că e un conflict intern, că aşa e şi aici. Federaţia Rusă trebuie să se dezică de această politică. Eu am spus şi autorităţilor ucrainene, şi moldovene, că, astfel, timp de un an, un an şi jumătate toate problemele s-ar rezolva.”

Europa Liberă: Ce statut trebuie să aibă Transnistria?

Leonid Kravciuk: „Aici e clar că ar fi greu să se revină la situația de dinainte de conflict, pentru că deja există experienţa unei alte vieți. Însă avem experienţa internaţională de rezolvare a unor situaţii similare, este păstrată integritatea teritorială a statului, dar unei anumite regiuni a țării i se asigură mai multe drepturi, mai multă autonomie, nu poate însă obţine independenţa de stat.”

Europa Liberă: Dar federalizarea e un scenariu bun?

Leonid Kravciuk: „În principiu, dacă naţiunea e omogenă, federalizarea nu prezintă un pericol, la fel ca limba. De exemplu, elvețienii vorbesc în trei limbi, dar ei nu pun problema că limba ar defini esenţa politică a acelui grup de oameni care vorbesc altă limbă. La noi vorbitorii de limbă rusă se orientează, de obicei, spre Moscova. Aşa şi aici. Federalizarea nu prezintă un pericol când naţiunea e unitară. Atunci se poate rezolva. Dar atunci când e o ţară multietnică, federalizarea, în caz de acţiuni greşite ale centrului şi ale forţelor politice interne, poate duce la separatism. Noi, Ucraina, am spus că ne asumăm angajamentul să nu permitem scindarea teritorială a Republicii Moldova. Noi ne asumăm angajamentul ca Moldova să fie un stat integru și unitar.”

Europa Liberă: Primul președinte al Ucrainei, Leonid Kravciuk, într-un interviu realizat de Valentina Ursu.

***

Europa Liberă: O companie transnistreană este bănuită că ar fi transferat aproape de 20 de milioane de dolari în firme off-shore, folosind sistemul bancar moldovenesc. Este vorba de firma „Energocapital” de la Tiraspol, iar banii transferați în conturi off-shore ar proveni din vânzarea de energie electrică către consumatorii din dreapta Nistrului. Mai multe organizații neguvernamentale moldovene au cerut, joi, autorităților de la Chișinău să verifice legalitatea acestor acțiuni și să stabilească cine sunt beneficiarii finali ai acestor tranzacţii, care, potrivit experților, nu s-ar fi putut face fără sprijinul cel puțin tacit al Agenției de Reglementare în Energetică și al Ministerului Economiei. Apelul a fost lansat către autoritățile de la Chișinău, după ce presa de la Tiraspol a publicat mai multe presupuse documente. Detalii, de la Nicu Gușan:

Centrala electrica de la Cuciurgan

Centrala electrica de la Cuciurgan

Prejudiciul cauzat pentru anul 2015 de compania transnistreană este de aproximativ 250 de milioane de dolari, din cauza neplății către Moldovagaz pentru gazul utilizat la producerea energiei electrice. Daunele au fost evaluate de experții în energie și prezentate în cadrul unei conferințe de presă. Sergiu Tofilat, membrul Centrului Analiză, Supraveghere şi Protecţie în domeniul Energetic a făcut apel către guvernanți, din numele mai multor organizații neguvernamentale, să investigheze veridicitatea și legalitatea presupuselor tranzacții ale companiei transnistrene în conturile offshore prin băncile de la Chișinău:

„Schema prin care a fost scos miliardul este aplicată acum și la delapidarea banilor achitați de consumatorii de energie din Republica Moldova. Aici noi vom face un apel și demersurile respective către organele de anchetă și de supraveghere ca să meargă să ridice documentele și să ne spună cine sunt beneficiarii acestei companii, unde se duc banii pe care-i plătesc consumatorii de energie din Republica Moldova și ce persoane se fac vinovate.”

Mai exact, este vorba de compania Energocapital, despre care presa a scris în nenumărate rânduri că, începând cu 2014, este o companie căpușă în furnizarea de energie de la Centrala Electrică de la Cuciurgan. Numele acesteia a apărut și într-o investigație a jurnaliștilor de la The Black Sea, potrivit cărora compania ar fi avut conexiuni cu firmele implicate în furtul miliardului. Aceasta este doar una din suspiciunile care ar trebui să stea la baza unor investigații ale autorităților, spune expertul Institutului de Cercetare IDIS „Viitorul”, Victor Parlicov:

„Instituțiile să-și facă treaba, să vadă dacă nu cumva extragerea de bani de către o companie localizată în regiunea transnistreană, care are contract de vânzare a energiei electrice nouă, transferul de bani de acea companie prin sistemul bancar din Republica Moldova către zona offshore, este sau nu o spălare de bani, este sau nu o încălcare de lege? Sunt anumite semne care creează suspiciuni, modul în care a fost înregistrată compania Energocapital de către autoritățile noastre, viteza cu care a obținut licența, inclusiv faptul cu implicarea în sistemul bancar.”

Procuratura Generală a anunțat însă că Energocapital figurează într-un dosar penal. Șeful adjunct al Secției exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale, Vladimir Moșneaga a declarat că procurorii anchetează cazul acestei companii de mai multă vreme:

„Cauza penală este pornită din luna octombrie 2015, în baza declarațiilor domnului Filat de la tribuna Parlamentului, s-a pronunțat și la cauza respectivă, și în baza declarațiilor lui a fost inițiat un control, s-au făcut un șir de ridicări, s-au dispus anumite expertize, s-au solicitat părerile experților străini în domeniul respectiv. Se fac calcule estimative, expertiză și audieri care continuă până în prezent. Se verifică toate versiunile posibile, inclusiv acestea care au fost expuse în conferința de astăzi.”

Faza de investigație a fost anunțată încă din octombrie 2015, de către fostul premier Valeriu Streleț. Atunci, el declarase în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul de televiziune TVR, că Energocapital este vizată deja într-o anchetă a CNA-ului. În prezent, Republica Moldova cumpără aproximativ 80% din cantitatea necesară de energie electrică de la compania Energocapital.

Europa Liberă: Să adăugăm că liderul transnistrean Evgheni Șevciuk a fost acuzat de oponenții săi politici din Sovietul suprem că ar fi creat pe lângă marile întreprinderi transnistrene companii-lipitori prin intermediul cărora a scos în zone offshore zeci de milioane de dolari, în loc ca acești bani să ajungă în bugetul regiunii. În replică, Șevciuk a amintit că Transnistria, din cauza că nu are încă un statut politic negociat și nu este recunoscută internațional, nu poate efectua activități economice externe. De aceea, Tiraspolul a creat mai multe companii intermediare, între care și Energocapital, ca să poată realiza exporturi. Energocapital fiind, potrivit lui, principala companie care aduce valută străină în regiune, Transnistria confruntându-se de la începutul anului cu o gravă criză valutară.

***

Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.

XS
SM
MD
LG