Linkuri accesibilitate

„Moldova, la 25 de ani, este o ţară tristă, o ţară cu un nivel de pesimism care atinge cote maxime de la un an la altul” (Dumitru Alaiba/IPN).

Lovitură de stat eşuată în Turcia e subiect de analize în presa de la Chişinău. Analistul Iulian Chifu notează, într-un comentariu pentru „deschide.md”, că după eșuata tentativă de lovitură de stat ținta căreia a fost, Președintele Erdogan ar avea două opțiuni pentru o reconciliere națională: mâna forte, adică autoritarismul sau democratizarea. În opinia sa, dincolo de scopul preluării controlului în stat, tentativa de lovitură de stat tradează „o puternică ruptură între seculariști și islamiștii turci”. Absenţa de la susţinerea loviturii militare a protestatarilor pentru drepturile omului, secularism, opţiune democratică, oferă o oportunitate de închidere a acestui conflict, crede Chifu. El subliniază că Turcia este un „partener important al SUA, un membru esențial al NATO și o pavază a Europei în fața instabilității din Orientul Mijlociu”. „Stabilitatea şi controlul civil asupra forţelor armate sunt cruciale pentru funcţionarea statului turc şi îndeplinirea angajamentelor sale de Alianţă, aşa cum menţinerea regimului democratic este important pentru susţinerea publică şi acceptabilitatea regimului”, încheie Chifu.

„De ce s-a răzvrătit și de ce a eșuat armata turcă?” - editorial semnat pe pagina web a „Ziarului Național” de Petru Bogatu. El observă întâi de toate că „autoritarul preşedinte turc Recep Tayyip Erdogan, care anterior a impus adoptarea unor legi extrem de restrictive privind controlul Internetului, s-a salvat vineri seara datorită reţelelor sociale”. Apelul transmis prin internet de liderul de la Ankara prin care a cerut susținătorilor săi să iasă în stradă a fost începutul sfârșitul, notează Bogatu. Comentatorul enumeră și alte cauze concluzionând că „eşecul loviturii de stat din Turcia e mai mult decât un fiasco al armatei turce care îşi pierde astfel şi statutul moral de garant al laicităţii ţării, şi puterea de rezistenţă în faţa provocărilor islamiste. Nu-i exclus să asistăm la încheierea subită şi brutală a epocii chemaliste înlocuite treptat cu un regim musulman cvasiteocratic”.

„Turcia lui Erdogan – „calul troian” al NATO și UE?” este titlul editorialului semnat de Ion Mischevca pe „moldnova.eu”. În opinia sa, situația instabilă de la Ankara poate zdruncina eforturile combaterii terorismului islamic și a imperialismului rusesc. Comentatorul crede că relansarea intempestivă a relațiilor cu Rusia, (…), „ridică mari semne de întrebare” (…) şi „denotă un joc perfid la două capete”. Ion Mischevca observă că NATO şi UE demonstrează o oarecare reținere în aprecierea situației încă tensionate din Turcia. „Aparent, Bruxelles și Washington își manifestă susținerea față de regimul „constituțional” de la Ankara, dar cu siguranță nu poate eluda derapajele lui Erdogan”. Comentatorul nu exclude că „toată această tevatură a fost pusă la cale de serviciile speciale turce, în colaborare cu cele rusești. Alți beneficiari nu par să existe”, încheie Ion Mischevca.

Despre politica internă, agenţiei de presă „IPN” publică, în cadrul unui proiect special dedicat celor 25 de ani ai independenţei Republicii Moldova, un amplu interviu cu Dumitru Alaiba, fost consilier guvernamental, care a condus o perioadă Secretariatul Consiliului Economic al prim-ministrului. „Moldova, la 25 de ani, este o ţară tristă, o ţară cu un nivel de pesimism care atinge cote maxime de la un an la altul, o ţară în care lumea crede că lucrurile merg din rău spre mai rău”, constată Alaiba. În opinia sa, dacă aceşti 25 de ani erau utilizaţi „mai înţelept, era să avem cu totul altă ţară”. „Trebuia să se ţină mai mult la ţară decât la persoana proprie, la interesul propriu, la partidul propriu. Trebuia de furat mai puţin. Trebuia uneori de temut mai puţin şi de făcut ceea ce trebuia făcut pentru binele comun, chiar dacă părea riscant”, opinează Dumitru Alaiba. El crede că sărăcia e eşecul principal al tuturor celor care au avut ocazia să facă reforme. „Nu am reuşit să avem o ţarp de care să ne mândrim”, constată cu tristeţe Alaiba.

Analistul politic Dionis Cenuşă explică într-o analiză pentru agenţia de presă „IPN” cum „foaia de parcurs” propusă de Rusia autorităţilor moldovene poate zădărnici Acordul de Asociere cu UE. În opinia analistului, autoritățile moldovenești trebuie să respingă propunerile de a aplica sistemul de standardizare, metrologie din CSI-ul dominat de Rusia în paralel cu sistemul european. „Asemenea scenariu ar încălca o serie de angajamente ale Moldovei și s-ar opune logicii integrării economice în UE”. Analistul constată că prelungirea contractului de furnizare a energiei electrice cu centrala Cuciurgan, cerută de Rusia, „contravine în totalitate obiectivului de liberalizare a pieţii energetice şi principiilor Pachetului energetic III”. Revenirea pe piața rusă „nu trebuie să fie condiționată de cedări de ordin politic sau economic, ci să fie determinată de înțelegeri concrete privind asigurarea calității și originii produselor moldovenești”, concluzionează Dionis Cenuşă.

Dumitru Spătaru constată într-un comentariu pe „tribuna.md” că primarul municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă, traversează cea mai „nefastă” perioadă de când s-a lansat în politică: PL, al cărui prim-vicepreședinte este, se află în declin, iar numărul celor care cer demisia Primarului crește de la o zi la alta. În opinia comentatorului, primarul Chirtoacă trebuie să trateze cât se poate de serios tentativele de a-l demite și să acționeze. Dumitru Spătaru notează că primarul capitalei are un vast spațiu de manevră și îi sugerează câteva posibile soluții.

Tot pe „tribuna.md” Igor Volniţchi subliniază că lupta adevărată dintre putere şi opoziţie nu se duce în Parlament, în timpul protestelor stradale sau în platourile televiziunilor, ci pe „filiera care ţine de relaţia Republicii Moldova cu partenerii externi”. El aminteşte în context schimbul de replici dure între Maia Sandu şi premierul Pavel Filip, care a calificat drept „cinic şi iresponsabil” apelul Maiei Sandu către FMI să nu aloce bani Moldovei. Comentatorul aminteşte şi de recentele dezvăluiri despre furtul din sectorul bancar, care în opinia sa, nu au fost trecute cu vederea de FMI, BM şi alţi parteneri ai Republicii Moldova. În opinia lui Volniţchi, opoziţia a înţeles că actuala guvernare nu poate fi dată jos prin proteste stradale sau urmare a unor dezvăluiri răsunătoare sau investigaţii jurnalistice. Opoziţia înţelege şi faptul că nu are cum să câştige puterea prin intermediul mass-media. „Deci, ce-i rămâne opoziţiei? Evident că doar filiera ce ţine de colaborarea Republicii Moldova cu partenerii de dezvoltare”, concluzionează Volniţchi.

Pe pagina web a ziarului „Timpul” la secţiunea „Special” găsiţi un reportaj ilustrat de la „Mina din Chişinău”, care se află la ieşirea din capitală, la o adâncime de 70-110 metri şi pe o distanţă de circa 4 kilometri. Întreprinderea industrială mixtă a fost fondată în 1969. De aici se extrag pietre de calcar. Multe porţiuni ale minei, în prezent, nu sunt funcţionale fiind inundate de ape subternare. „Pericolul să fie înghiţite de apă există şi pentru alte sectoare, ceea ce, potrivit specialiştilor, ar putea duce la surparea pilonilor de siguranţă, în rezulta, la prăduşirea parţială a sectorului Râşcani.” Directorul întreprinderii, Sergiu Lungu, susţine că din cauza deconectărilor de la energia electrică pompele nu au evacuat apa din interior şi au fost inundate căile de acces. „Pomparea apei este costisitoare, iar întreprinderea merge spre faliment”, a mai spus Lungu.

Pe pagina web a „Ziarului de Gardă” aflaţi că preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, a cerut membrilor Consiliului Superior al Magistraturii acordare de titluri onorifice pentru patru magistraţi, despre care sursa citată scria anterior că deţin case individuale în capitală, unele dintre care costă miliane de lei, mult peste veniturile declarate ale magistraţilor. Plenul CSM urmează să discute marţi demersul lui Poalelungi.

XS
SM
MD
LG