Linkuri accesibilitate

Jurnalul săptămânal cu Aliona Vîntu.

Născută în 6 iunie 1982 în satul Zaim, raionul Căuşeni. A absolvit Facultatea de Filologie a Uniuversităţii Pedagogice Ion Creangă din Chişinău. Este directoarea Bibliotecii de Arte din Chişinău şi doctorandă la Academia de Ştiinţe din Moldova.

Luni

M-am simțit împlinită, indiferent de faptul că am muncit șapte zile, fără zi de odihnă. Împlinită deoarece am lansat și chiar am realizat campania Street art, cu trei tineri talentați în domeniul artei plastice, V. Frimu, pictor-decorator la Teatrul Național de Operă și Balet Maria Bieșu, R. Negru, pictor, E. Bocancea, studentă la Colegiul de Arte Plastice Al. Plămădeală și eu, îndrăgostită de artă. Timp de două zile am pictat scările din exteriorul instituției de cultură, care sunt mai atractive, creative, inovative, care atrag atenția nu numai cititorilor dar și cetățenilor. Pe la prânz a trecut colegul și prietenul meu, actorul Ion Coșeru, care cu mare drag a citit afară, pe scări din volumul Culori, semnat de A. Busuioc. Spre seară am luat direcția spre Tabăra de odihnă Perlele Nistrului din Vadul lui Vodă pentru a-mi lua fetița pentru o noapte acasă. Împlinită de ziua reușită, am luat un taxi și m-am deplasat spre casa mea din comuna Boșcana, rl. Criuleni, da, eu aici locuiesc, de aici fac naveta zilnic la Chișinău, de zece ani, fără întrerupere, dar nu sunt obosită, sunt împlinită.

Marți

Ziua de marți a fost pentru mine una somnambulă, deoarece m-am trezit mai târziu, fără grabă am pregătit câteva lucrușoare necesare fetiței pentru odihnă, am băut cafeaua în voie și ne-am întreptat spre tabără. Fiind în miezul pădurii, așa lenoasă cum eram am tras o gură de aer curat de pe Valea Nistrului și am luat direcția spre Chișinău. Din punct de vedere al productivității aș zice că nu prea productivă a fost ziua, dar m-am mobilizat și am purces la muncă, la procesul de barcodare a colecției bibliotecii, deoarece noi la BM B.P. Hasdeu suntem integrați în catalogul electronic OPAC.

Miercuri

M-am trezit bine dispusă, este zi de miercuri, ziua norocoasă a gemenilor, da eu sunt născută în zodia gemeni și mai mult născută în aceeași zi cu poetul și dramaturgul rus A. S. Pușkin, cîntăreața de muzică populară A. Păduraru, compozitorul I. Macovei, criticul literar T. Paladi. Până a mă ridica din pat, am ascultat o simfonie Bolero di Ravel, care m-a inspirat pentru toată ziua, mi-am hrănit peștișorii, iepurașul și cățelul și am luat drumul spre transport. Urcată în autobuzul de pe ruta Criuleni-Chișinău, mi-am scos cartea din geantă Iartă-mă!...Ajută-mă!...Frederic Beigbeder și m-am apucat de citit, da, prefer să citesc în mijloacele de transport pentru că parcurg distanța de acasă până la serviciu în aproximativ o oră. Astăzi am fost matinală, nici un coleg nu era încă la serviciu la Biblioteca de Arte din Chișinău, filiala BM, unica instituție specializată în domeniul artelor din republică. La prânz am avut o întâlnire cu dr. conf. univ., directorul Departamentului Studii și Cercetări din cadrul BM, Lidia Kulikovski, cu care am discutat despre persoana mea, tot acolo mi-am întâlnit câțiva colegi din republică, am schimbat o vorbă și pentru a nu întînde timpul m-am așezat la un calcultor liber și m-am apucat de lucru. Seara a fost liniștită, răcoroasă.

Joi

Mi-am pus în gînd ca până voi merge în vacanță să mă ocup de blogul instituțional, să-i schimb tema, să adaug pagini noi (de ex: personalități artistice, vernisaje, liste/reviste bibliografice), să redactez unele postări, să răspund la comentarii ș.a. Deși nu sânt blogger administrez două bloguri: blogul tematic al bibliotecii și serviciul virtual Chișinăul muzical, care a fost și tema cercetării mele la teza de master încă în anul 2011. Plus la toate, biblioteca are conturi pe multe rețele de socializare (facebook, google+, slideshare, linkedin, delicious, twitter, flickr, box, youtube) pe care trebuie dacă nu zilnic, măcar odată la două zile să postez ceva. Deoarece suntem alături de Secția Consulară a României, o veche cunoștință, nefiind informată că lucrez aici, a intrat pentru a citi ceva, avea timp liber pentru a aștepta ora de primire și deci ne-am întâlnit.

Am dat multe telefoane pe la colegi prin filiale, dar nimeni nu m-a putut ajuta cu o mică dilemă la blogul în wordpress. Am lăsat puțin blogul și am plasat un filmuleț, o invitație la Biblioteca de Arte făcută de actorul și profesorul de artă teatrală I. Coșeru. Mai tâziu m-a vizitat o prietenă, care a împrumutat pentru cei trei băieți ai ei cărți pentru lectura estivală. Concentrată asupra muncii mele, sună telefonul și cine credeți că era la celălat al firului de fir?, artista poporului Paulina Zavtoni, prietena mea și a bibliotecii, femeia care știe să vorbească, să încurajeze și să promoveze o persoană ca mine. După discuția cu dumneaei, mi-am prelungit munca și bucuria cea mare a fost că totul s-a rezolvat, s-a primit blogul tematic așa cum am dorit, mă simt bine, cred că m-a stimulat actrița P. Zavtoni.

Vineri

Ieri seara, un tip la poarta casei mele, paznicul de la Primărie, îl căuta pe dl Vîntu, soțul meu care deja de mai mult de zece ani este alesul poporului, consilier local în comuna Boșcana, rl. Criuleni. Tipul mi-a înmânat ordinea zi a ședinței consiliul din data de astăzi, 15 iulie. Discutând cu soțul, care la moment nu este, am decis să merg eu la sedința de astăzi, de ce nu, doar cetățenii de rând au dreptul să asiste la ședințele convocate, sunt deschise, transparente. Și deci la ora 10 am fost prezentă la Primărie, în sala de protocol erau prezenți doar doi consilieri, dna Primar, secretara și cu mine așteptam să înceapă ședința pentru discuția celor 14 subiecte importante pentru ședința Consiliului Comunal Boșcana. Am așteptat un sfert de oră, o jumătate de oră și nu s-a mai prezentat nici un ales al poporului, dar cetățenii și-au dat votul pentru ei, pentru a le rezolva chestiunile indicate în ordinea de zi. Tristă, pentru că aveam și eu unele neclarități, întrebări, explicații de la membrii consiliului, am plecat spre serviciu cu speranța că ședința de astăzi va re-planificată pentru săptămâna viitoare.

Ajunsă la serviciu, am conectat calculatorul și m-am îngrozit de fatul ce s-a întâmplat ieri de Ziua Națională a Franței, câtă cruzime în cel care era în camion, câtă durere, câte persoane decedate, rănite. Trei zile de doliu pentru francezi, o viață de durere pentru cetățeni, pentru rudele apropiate, oare de ce un i-am susține și noi RM în aceste momente. Dar credeți-mă că președintele nostru vă răspunde la întrebarea: De ce nu facem și noi o zi de doliu? La care vom primi răspunsul Păi dar de ce nu facem sau am făcut. Însă știu că cetățenii noștri nu sunt indiferenți la ceea ce se întâmplă în lume și îi vor susține, și eu le sunt alături.

Pe la prânz, surpriză, a venit să mă salute prietena mea Nataly stabilită în orașul Arlington Heights, statul american Illinois, pe care nu am văzut-o de ani buni, m-am bucurat nespus de mult să stăm la o cafea și pe arșița nebună din Chișinău, am ieșit la plimbare pentru a-i arăta capitala. Plimbându-ne ne-am făcut program și pentru zilele libere, să mergem la plaja din Vadul lui Vodă, să prindem soare împreună cu fetițele noastre (Ada și Vanessa), să citim cărți bune pe care ni le-a dus din State. Mă simt super-mega-estra, de ce?, pentru că astăzi este ultima zi de muncă, de mâine merg în vacanță. Uraa, după un an de muncă merit să merg în vacanța bine meritată. Dragi ascultători, cetăteni, faceți o schimbare, începeți la dvs-tră, de la familie, prieteni, doar astfel vom schimba ceva. Viața nu e o știință exactă, este o artă, S. Butler.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG