Linkuri accesibilitate

Imprumuturile sau creditele neperformante, cele care duc la întârzieri, sau la imposibilitatea rambursării se află la originea actualei crize economice mondiale, începută în anul 2008, odată cu prăbușirea întregului sistem american de „subprimes”, sistemul prin care multe mari bănci americane acordau pe bandă rulantă împrumuturi fără acoperire, știind dinainte că erau credite de risc și potențial - sau chiar sigur - neperformante.

Acele obligațiuni „putrede” erau apoi vândute altor bănci, ceea ce a dus la o reacție în lanț la scară mondială.

Sigur, într-o anumită măsură împrumuturile neperformante sunt și o consecinta inevitabila a activitatii de creditare. Fiecare credit presupune aparitia unor evenimente neprevazute, ce pot face dificilă respectarea de catre client a termenilor contractului de creditare. Un credit neperformant poate surveni chiar si atunci cand ofițerul de credit nu comite nici o greseala in vreuna dintre etapele de evaluare a creditului. De exemplu, nici un bancher nu poate prevedea o perioada nefavorabila dezvoltarii recoltelor agricole sau o scadere a valorii pamantului care pot fi cauza unui credit agricol neperformant.

Creditorii nu pot astfel elimina complet riscul, așa că pot aparea unele pierderi din credite. Există însă o diferență totală între riscul asumat al unei bănci comerciale vizavi de un client obișnuit și faptul de a acorda sistematic împrumuturi neperformante, care nu vor fi rambursate, unor politicieni, mascând acel transfer de bani în împrumut, când de fapt el e menit a cumpăra favoruri.

Această operațiune de mascare a unei mite în împrumut neperformant s-a răspândit în Europa de est în perioada de după comunism. Sistemul este însă larg cunoscut chiar și în Occident.

Astfel, băncile din Austria au finanțat masiv războaiele din Balcani și au corupt activ politicienii de acolo, în special în Slovenia și Croația. O astfel de bancă a fost Hypo (Hypo Group Alpe Adria, HGAA), banca din Carinthia, landul al cărui guvernator era răposatul politician ultranaționalist Jörg Haider.

Haider a incurajat banca lui provincială din Carinthia, Hypo, să se implice în stil american în noile state din Balcani. In 1992, conducerea băncii i-a revenit lui Wolfgang Kulterer (doar 39 de ani atunci, astăzi în închisoare). In departamentul internațional al Hypo, lucrau in 1993 doar trei persoane. In 15 ani departamentul a urcat la 8.000 de angajați in 13 țări din regiune. Hypo a inceput prin a corupe masiv politicienii balcanici, in special cei din jurul autoritarului președinte croat Franjo Tudjman, acesta fiind in contact cu Haider.

In schimbul implantării în Balcani, băncile austriece, în special Hypo, ofereau politicienilor din toate taberele gigantice împrumuturi.

Afacerile bãncii Hypo in Balcani au inceput să meargă prost după moartea lui Tudjman, când multe investiții și împrumuturi neperformante uriașe, in special in Croația, au rămas neacoperite, deși Hypo a continuat să opereze, cumpărând hălci intregi din litoralul croat sub succesorul lui Tudjman, Ivo Sanader (condamnat recent, în țara lui, la 10 ani inchisoare pentru corupție).

In 2009, guvernul Austriei a fost nevoit să naționalizeze banca, din pricina dezastrului financiar cauzat. Chiar și landul german Bavaria a pierdut aproape 4 miliarde de euro în prăbușirea băncii Hypo, care opera și acolo, iar scandalul l-a atins până și pe puternicul premier de atunci al Bavariei Edmund Stoiber.

--------------------

Creditele acordate, premeditat si sistematic, fără gaj cu valoare comparabilă, apoi declarate neperformante – aceasta este formula de delapidare care sta la baza crizei de proporții din sectorul bancar al Republicii Moldova. De fapt este vorba de un furt in aparenta mai sofisticat confirmat şi de investigaţiile companiei Kroll.

Fostul procuror al municipiului Chişinău, Ion Diacov, susţine că iniţiatorul fraudelor ar fi fost Grigore Gacichevici, fostul şef al BEM din perioada comunistă (2005-2012). Gacichevici este cercetat penal acum în același dosar cu fostul președinte al Consiliului de Administrare al BEM, Ilan Shor. Gacichevici este acuzat de aprobare de credite neperformante, or sub conducerea lui în anii 2010-2012 singura bancă moldoveană cu capital de stat, la acea vreme, a acordat cele mai multe credite neperformante, acumulând pierderi de 300 de milioane de lei. Vorbind joi la o emisiune de la postul N4, Ion Diacov a precizat că a avut, în 2013, acces la dosarul lui Gacichevici, şi că acolo erau probe ireproșabile, iar dacă ar fi urmat o condamnare, atunci frauda din sectorul bancar putea fi evitată:

„Gacichevici dădea credite neperformante, 10 la sută se duceau la el în offshore, pe numele lui. Totul era deschis, era clar. De la dânsul s-a început. El a făcut un fel de practică la schema această şi apoi a mers totul. El a pus bazele la asta.”

Schema după care ar fi avut loc furtul miliardului a fost descrisă încă în 2015 de fostul procuror general Corneliu Gurin în timpul unor audieri parlamentare pe marginea devalizării sistemului bancar.

Verigile ingineriei infracționale puse în aplicare le-a prezentat publicului, Mihail Gofman, fost şef adjunct al Serviciului CNA pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. Potrivit acestuia, emisia de acţiuni din 2013 prin care omul de afaceri Ilan Shor afiliat politicianului Vlad Filat a intrat în posesia Băncii de Economii a fost fictivă, a urmat o devalizare în câteva etape a băncii, iar ulterior băncile controlate de politicianul Vlad Plahotniuc şi omul de afaceri Veaceslav Platon au efectuat plasamente în BEM, pentru a le extrage ulterior sub formă de credite neperformante, pentru că au ştiut că îşi vor recupera banii prin implicarea rezervei de stat.

Spusele lui Gofman sunt totuşi privite cu suspiciune de majoritatea experților, pentru că el a făcut parte din sistem şi deocamdată nu a prezentat probe care să confirme acuzațiile lansate cu inexplicabila întârziere.

Mai mulţi experţi îi dau crezare însă lui Gofman când spune că schema frauduloasă cuprinde un cerc numeros de oameni, inclusiv politicieni şi funcţionari din instituţiile statului, dar şi că organele de drept ar fi urmărit pasiv întreaga fraudă fără să intervină. Este şi opinia expertului de la Institutul Economie de Piaţă, Viorel Gârbu:

„Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova în sectorul bancar a fost o schemă pusă în mod deliberat, intenţionat, deliberat de anumite persoane sus-puse care au avut influenţă şi capacitate să o facă. Acest lucru s-a făcut prin intermediul creditelor neperformante, această schemă a fost calificată din perspectiva volumului creditelor neperformante, acesta a fost un instrument care a fost folosit de persoane respective pentru a jefui Republica Moldova. În mod direct acest lucru nu ţine de conceptul şi de conţinutul economic al creditelor neperformante. Aceste credite au fost doar un mobil, o modalitate de a produce această lovitură asupra economiei, asupra sectorului bancar, asupra bugetului de stat şi asupra cetăţenilor, în fine. Schema în sine nu a fost una complicată pentru că s-a bazat pe abuzul autorităţilor care trebuiau să intervină şi care fiind complice nu au intervenit.”

Mai mulți experți sunt de părere ca găurile prin care au plecat banii nu au fost astupate si exista în continuare riscul unor noi hemoragii financiare cu efect fatal.

XS
SM
MD
LG