Linkuri accesibilitate

La Washington, fostul oficial al Centrului Național Anticorupție a acordat în exclusivitate un interviu corespondentului Europei Libere, Mike Eckel.

Mihail Gofman, fostul demnitar al Centrului anti-corupţie de la Chişinău care a descris în cadrul unor emisiuni televizate frauda din sistemul bancar moldovenesc, a oferit la Washington, unde se află întro vizită privată, un interviu corespondentului Europei Libere, Mike Eckel. Gofman lasă de înţeles că a ajuns în SUA în baza unor aranjamente personale, dar afirmă că s-ar fi întâlnit şi cu reprezentanţi ai administraţiei americane, fără a-i nominaliza, iar scopul lui, aşa cum îl formulează personal, ar fi să facă cunoscută lumii schema furtului şi numele celor implicaţi.

Fostul angajat al CNA mai sugerează că nu are de gând deocamdată să revină în Republica Moldova, unde este aşteptat să depună mărturii în cadrul anchetei oficiale, pentru că nu ar avea încredere în imparţialitatea ei. Între timp, conform informaţiilor descoperite de jurnaliştii moldoveni, Gofman ar fi locatarul unuia din cele mai de lux suburbii ale capitalei, unde ar fi vecin cu mai multe persoane afiliate sistemului pe care îl denunţă şi că motivul oficial din care a fost demis de la CNA cu doi ani în urmă ar fi că nu a trecut testul de integritate cu poligraful.

Întrebat de Europa Liberă de ce nu a vorbit mai devreme, măcar şi în ultimii aproape doi ani de când fusese demis, Mihail Gofman a afirmat că de fapt a acţionat, însă discret, şi că spre regret nu a fost auzit:

„Eu nu am tăcut în aceşti doi ani: scriam, spuneam anumite lucruri, dar nu prea mulţi au reacţionat. Ş-apoi cu crima organizată nu se lucrează pe Facebook. Cine m-ar fi crezut acum doi ani? Doar toate documentele sunt secretizate”, a explicat el.

Tabloul descris de Mihail Gofman este în general unul din cele mai complete din câte s-au prezentat până acum opiniei publice, la aproape doi ani de la comiterea fraudei.

Potrivit versiunii sale, repetate şi în interviul pentru Europa Liberă, furtul s-ar fi produs în trei etape, mai întâi fiind înstrăinată în baza unei emisii fictive Banca de Economii; apoi prin această bancă întregul sistem fiind devalizat, banii fiind scurşi în conturile unor off-shore-uri; şi, în final, gaura fiind acoperită cu bani din rezervele valutare.

Principalii beneficiari ar fi, mai spune Gofman, oligarhul şi politicianul moldovean Vlad Plahotniuc, apoi, într-o măsură mai mică, ex-premierul Vlad Filat, deja condamnat la 9 ani de închisoare, iar „ideologul” marelui furt - Serghei Iaralov, o persoană din anturajul lui Vlad Plahotniuc.

Credibilitatea spuselor lui Gofman este, totuşi, pusă sub un mare semn de întrebare de majoritatea observatorilor.

Mai întâi pentru că nu se ştie ce probe deţine.

Apoi, pentru că nu e un „outsider”. Dimpotrivă, a fost mai mult de un deceniu parte a instituţiei statului abilitată tocmai ea să oprească ilegalităţile pe care le descrie acum cu lux de amănunte la televizor.

În cel de-al treilea rând, aşa cum au descoperit jurnaliştii deja după aparițiile sale televizate, Gofman împarte acelaşi cartier locativ dintr-o luxoasă suburbie a capitalei cu un şir de oameni despre care se crede că ar face parte din sistemul pe care el însuşi îl demască.

În plus, nu poate fi trecut cu vederea faptul că demiterea sa din cadrul Centrului anticorupţie a avut loc urmare a unui test de integritate cu poligraful, pe care acesta l-ar fi eşuat.

Reprezentanţa diplomatică americană de la Chişinău a precizat zilele trecute că nu are vreun amestec în organizarea vizitei fostului demnitar CNA în SUA şi că vizita acestuia la Washington ar fi de natură privată. Precizarea ambasadei a fost făcută în contextul în care Gofman personal ar fi spus că a fost invitat de anumite oficialităţi americane, interesate de detaliile schemei frauduloase, iar o parte a presei a speculat că interes pentru informaţiile deţinute de Gofman ar avea serviciile de securitate americane.

Mihail Gofman repetă în interviul de la Europa Liberă că ar fi purtat discuţii la Washington inclusiv cu anumiţi reprezentanţi ai administraţiei americane, dar s-a ferit să spună cu cine anume ar fi vorbit.

La fel, Gofman lasă de înţeles că nu se va grăbi să revină în Republica Moldova, unde este aşteptat să depună mărturii în ancheta procuraturii, dar nu din frică, ci pentru că ar avea de gând să ajungă şi în alte state interesate de informaţiile pe care le deţine.

„Europa Liberă: Aţi avut întâlniri şi cu reprezentanţi ai autorităţilor americane?

Mihail Gofman: Da, am avut, dar nu aş vrea să vorbesc despre asta. Lucrăm.

Europa Liberă: Cînd aveţi de gând să reveniţi în Moldova?

Mihail Gofman: În următoarele 5-10 de zile. Am anumite relaţii personale, oameni care mă ajută şi am să merg şi în UE, să explic şi acolo ce se întâmplă în Republica Moldova,” a afirmat Mihai Gofman.

El a confirmat încă o data că, în viziunea sa, doar o anchetă internațională ar putea mişca lucrurile în acest caz:

„Eu optez pentru crearea unui grup internaţional care să se ocupe de anchetă. Nu am încredere în organele de drept moldoveneşti. Eu cred că ele merg pe căi greşite. În plus, nu cred că ele sunt capabile de sine stătător să facă ceva, pentru că sunt implicate foarte multe companii americane, britanice, letone, din Noua Zeelandă. Multe din ele îşi vor schimba proprietarii, numele, adresele. Aici trebuie reacţii imediate şi o abordare complexă.”

Într-un interviu anterior, Gofman a sugerat existenţa unei legături clare între frauda moldovenească şi Rusia. Europa Liberă l-a rugat să explice aceste declaraţii:

„În noiembrie 2013, din cele trei bănci pe care eu le numesc „de buzunar”, BEM, Banca Socială şi Unibank, în jur de 3 miliarde de lei au plecat spre trei bănci ruse. Acest lucru trebuie investigat. În general, trebuie să analizăm de unde a venit această schemă: eu cred că după Iaralov stau oameni foarte influenţi, începând cu politicieni moldoveni şi terminând cu oameni din ţara de unde a venit schema.”

Gofman mai afirmă că s-a ocupat, în timpul în care era în funcţie la CNA, şi de adunarea informaţiilor despre legăturile dintre sistemul bancar moldovenesc şi schema spălării de bani ruseşti deconspirată de avocatul rus anticorupție Serghei Magnițki. Urmare a decesului său într-o închisoare la Moscova în 2009, mai mulţi oficiali ruşi au ajuns într-o listă de sancţiuni internaţionale pentru încălcarea drepturilor omului în acest caz:

„Am avut sarcina să adun informaţii şi să le prezint Procuraturii”, spune Gofman.

„Dosarul a fost deschis în 2012. Acei bani tot prin BEM au trecut, în 2007-2008. Mulţi spun că e o poveste politică, dar banii au trecut într-adevăr prin Moldova şi au plecat în bănci baltice, iar de acolo în off-shore-uri. Acum nu mai ştiu ce se întâmplă cu această investigaţie.”

Declaraţiile ale lui Mihail Gofman au generat până acum consternare, chiar dacă în principal este văzut ca un „om al sistemului” care, din anumite motive, nu neapărat cel mai bine intenţionate, a început în sfârşit să vorbească.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG