Linkuri accesibilitate

Nu trimiterea de trupe NATO în Europa era prioritatea, ci ar fi trebuit create capacități de contracarare a sistemelor antiacces ale Rusiei (A. Goșu/„22”).

Ziarul Adevărul publică un scurt interviu acordat în exclusivitate de fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Dialogul, semnat de Iurii Botnarenco, cercetează mai ales pozițiile lui Voronin în legătură cu Uniunea Europeană, NATO și România. Fostul șef de stat păstrează ideea că aderarea României la Uniunea Europeană a fost ilegală, întrucât nu era trasată granița cu Republica Moldova, așa cum prevede legislația comunitară. Gardurile de sârmă ghimpată de pe Prut ar fi deci normale, iar fostul premier Vlad Filat care a dispus să fie îndepărtate ar fi comis „o crimă”. Voronin se laudă cu pașii făcuți de țară sub conducerea sa, atât către Uniunea Europeană, cât și către NATO. Nu acceptă forma în care a fost scris Acordul de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, documentul nu a fost negociat de partea moldoveană, iar cu Alianța nu admite decât colaborare pe proiecte de pacificare: „Noi cu ajutorul Alianţei Nord Atlantice am scos din ţară combustibilul pentru rachete. Am construit şcoli, grădiniţe pe banii lor, iată aşa colaborare eu susţin. (...) Nouă ne trebuie astăzi să cumpărăm armament sau să hrănim bătrânii, invalizii, copiii şi aşa mai departe?”. Interviul se referă și la situația din Transnistria: în timpul mandatelor sale de președinte, nu s-a tras niciun foc de armă în regiunea separatistă, ceea ce n-ar mai fi imposibil în condițiile de acum.

Două semnături cu expertiză argumentează în presa on-line că măsurile decise la summit-ul NATO de la Varșovia nu sunt chiar cele mai inspirate. Cosmin Popa, cercetător științific și cadru universitar, cu specializare pe zona Europei Centrale și de Sud-Est, consideră că nu trebuia creat Grupul naval permanent în Marea Mediterană. Asta a stârnit Rusia și i-a permis să obțină pe mare ceea ce nu a reușit pe uscat: dreptul de a deține zone de influență. Analiza apărută pe site-ul ziare.com susține de asemenea că Rusia urmărește un condominium cu Turcia în Mediterană. Atitudinea bățoasă a Ankarei, după doborârea avionului militar rus la granița cu Siria, era un obstacol real, dar între timp președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a prezentat scuze Moscovei.

Armand Goșu semnează o altă analiză, pe site-ul revistei 22. El invocă experți militari a căror concluzie ar fi că nu trimiterea de trupe NATO în Europa era prioritatea, ci ar fi trebuit create capacități de contracarare a sistemelor antiacces ale Rusiei. Sunt trei: Kaliningrad, care blochează accesul trupelor NATO spre Polonia și țările baltice, Crimeea, cu impact asupra țărilor din bazinul Mării Negre, și Latakia, care barează drumul aliaților în sprijinul Siriei, dar și al unei părți din Turcia. Goșu spune, de asemenea, că: „Rachetele Iskander din Cri­meea, cu o rază de 500 km, pot lovi Cons­tanța, în vre­me ce rachetele Kalibr, cu rază de 1.500 km, pot ajunge la Ankara, Sofia, Bu­cu­rești, Budapesta, Varșovia, Vilnius, Kiev etc.”

XS
SM
MD
LG