Linkuri accesibilitate

25 de ani de la semnarea Declarației de Independenţă (P. Grozavu/Ziarul de Gardă).

Fostul angajat al CNA, Mihail Gofman, care a făcut dezvăluiri de rezonanță despre frauda bancară din Republica Moldova continuă să fie cel mai comentat personaj în presă.

Portalul „anticoruptie.md” scrie că Mihail Gofman îi are ca vecini pe Constantin Botnari, fost deputat din partea Partidului Democrat și om de încredere al lui Vlad Plahotniuc, pe Gheorghe Cavcaliuc, fost șef interimar al Inspectoratului General de Poliție, și pe Veaceslav Ceban, ex-viceministru al Afacerilor Interne. Aceștia locuiesc în vecinătate, într-un cartier de lux din Durlești, scrie sursa citată, care face referinţă şi la o înregistrare video filmată cu drona de activistul Anatol Mătăsaru. Detalii despre casele somptoase ale celor patru foști oficiali, citiți pe „anticorutie.md”.

Portalul „mold-street.com” citează doi foști miniștri a finanțelor, Veaceslav Negruță și succesorul lui Anatol Arapu care neagă una din declarațiile lui Gofman, cea că ar fi propus în 2013 introducerea unei noi taxe de 7 la sută pe operaţiunile de tranzit de bani prin sistemul bancar moldovean în offshore. Atât Negruţă, cât și Arapu, susţin că nu au auzit despre o astfel de iniţiativă. „Ar fi absurd ca o ţară să impoziteze fluxurile de proveniență dubioasă. Asta ar însemna că statul devine complice şi legalizează aceste fluxuri”, a declarat, între altele, Negruţă, pentru sursa citată. „Nici datele Ministerului Finanţelor nu confirmă declaraţiile lui Gofman”, se mai constată în articol.

Petru Bogatu, notează, într-un editorial la „Ziarul Naţional”, că dezvăluirile lui Mihai Gofman „nu par să fie nişte puseuri de sinceritate” şi aduc mai curând a „manevre de învăluire decât a mărturisire a păcatelor”. În opinia lui Bogatu, e la mintea oricui că Gofman a rupt tăcerea „nu de flori de cuc şi nu din altruism” și că asistăm la „tentative de deturnare a unor informaţii mai mult sau mai puţin veridice în favoarea unei anumite grupări oligarhice”. Editorialistul observă că avalanșa de dezvăluiri a apărut după arestarea lui Ilan Shor. Reținerea primarului de Orhei a fost, crede Bogatu, „un semnal pentru cei implicaţi, că ancheta în devalizarea băncilor nu va fi îngropat prin condamnarea lui Filat”. Petru Bogatu mai crede că Mihail Gofman şi fostul angajat al Băncii Sociale, Sergiu Sagaidac, au ieşit la rampă nu doar pentru „a se proteja, ci şi pentru a şantaja. Ei lasă să se întrevadă că, dacă vor fi traşi la răspundere, se va declanşa o mare furtună …”.

Portalul „agora.md” a ajuns în posesia și a publicat mai multe documente care arată cum și de ce a fost demis Mihail Gofman de la CNA. Din documente reiese că șefului CNA, Viorel Chetraru, a dispus verificarea lui Mihail Gofman, inclusiv la testul poligraf, pentru a vedea dacă stilul de viață a acestuia corespunde veniturilor salariale. S-a întâmplat în 2013, iar abia peste un an Gofman este demis, după ce „Ziarul de Gardă” publică o investigație care scotea în vileag averile lui Gofman, caracterizat ca „cel mai bogat angajat de la CNA”.

„Ziarul de Gardă” publică în ediţia tipărită noi detalii despre cel mai mediatizat procuror din Moldova, Adriana Bețișor. În continuarea articolului de săptămâna trecută în care a dezvăluit detalii despre averea, cariera și răsunătoarele dosare instrumentate de Adriana Bețișor, jurnalistul Victor Moșneag scrie astăzi despre „casa de milioane” cumpărată în 2015 de părinții Adrianei Bețișor. Casa cu două niveluri din Dumbrava, o suburbie a Chișinăului, e încă nefinisată și ar costa cel puțin 100 de mii de euro. Despre părinții procurorului, autorul articolului, scrie că tatăl este pădurar la Rezervația Naturală „Pădurea Domnească” din raionul Glodeni, și că are un salariu anual de cel mult 42 mii de lei, iar mama este casnică.

În paginile „Ziarului de Gardă” citiți editorialul semnat de Petru Grozavu despre aniversarea celor 25 de ani de la semnarea Declarației de Independenţă. Grozavu se întreabă ce s-a întâmplat cu independența Republicii Moldova în acest sfert de secol, în care la putere s-au perindat patru președinți titulari și trei netitulari, opt „regimente” de parlamentari și 13 guverne cu mandat deplin, dar şi ce vor raporta oficialii moldoveni, care vor ieși la tribune, microfoane și în fața camerelor de luat vederi în data de 27 August 2016? Editorialistul este convins că nimeni nu va îndrăzni să vorbească despre faptul că Moldova a ajuns pe lista celor mai sărace și mai prost guvernate state din lume sau că din Moldova, zilnic, își iau lumea în cap și pleacă, prin străinătăți 100 de persoane sau 1% din populație, anual, sau despre „jaful secolului”. „27 August 2016 nu este mai mult decât un nou an restant față de cei care s-au sacrificat la propriu și la figurat pentru idealurile Independenței”, concluzionează Petru Grozavu.

Citiţi astăzi în „Literatura şi Arta” un comentariu semnat de Valeriu Dulgheru despre recenta vizită la Chişinău şi Tiraspol a vicepremierului rus, Dmitri Rogozin – „Dihorele, din nou la vânătoare”. Scopul adevărat al acestei vizite ar fi, în opinia lui Dulgheru, „salvarea Transnistriei din colapsul economic şi transnistrizarea întregii republici”. Autorul articolului mai crede că vizita lui Rogozin are o „pronunțată tentă electorală” şi că este una în sprijinul lui Igor Dodon la prezidențiale. „Campania electorală a început (…) iată că s-a trezit din nou interesul lui Putin (Rogozin) faţă de coteţ.” Valeriu Dulgheru crede că nu întâmplător vizita lui Rogozin a coincis cu sosirea unei misiunii FMI la Chişinău pentru lansarea negocierilor în vederea semnării unui nou acord de finanţare. „Această mirifică foaie de parcurs privind reluarea comerţului cu Rusia este un fel de bombonică pentru guvernanţii noştri, dar care nu e altceva decât pielea ursului din pădure.” Autorul concluzionează că „Rogozin a venit la Chişinău nu pentru a redeschide pieţele Rusiei, ci pentru a sili Chișinăul să facă noi cedări intereselor ruseşti la Tiraspol”.

„În „Moldovele” lui Dodon” este editorialul semnat de Mihai Țurcanu în ediția din Moldova a ziarului „Evenimentul Zilei”. Autorul susține că „Moldova nici ca stat unitar nu a ieșit de sub influența Rusiei, dar ca federație, aceasta va fi mai subordonată decât era gubernia Basarabiei în perioada țaristă. Mai ales că în această federație, doi din trei subecți vor fi Rusia, iar cel rămas semi-Rusia”. Mihai Țurcanu suține că de fapt aceasta este Moldova pe care o vrea Dodon. „Nu unită cu Rusia, (…) , ci „independentă”, „neutră” și „federativă”, mai exact anti-occidentală, cu armata rusă pe teritoriu, și guvernată de separatiști”. Autorul ajunge la concluzia că Moldova „nu va reintegra Transnistria, pentru că Moldova niciodată nu a stăpânit-o și că Transnistria va fi cea care va „reintegra” Republica Moldova”.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG