Consiliul Rusia-NATO s-a întâlnit miercuri 13 iulie pentru doar a doua oară din aprilie 2014 încoace in formula oficială. Atunci, in momentul anexării Crimeei, NATO a decis sa suspende pe termen nedefinit aceste reuniuni care deveniseră regulate si de rutină.
Ambasadorii celor 28 de țări ale Alianței Nord-Atlantice și omologul lor rus, Aleksandr Grușko, s-au reunit miercuri după-amiază la sediul NATO din Bruxelles.
Agenda pentru această intâlnire de miercuri 13 iulie, dupa mai bine de doi ani de întrerupere, a fost stabilită pe punct strict politice, e vorba asadar doar de consultări, colaborarea practicã rămânând „îngheţată".
Ucraina este prima tema, combinată cu aplicarea acordurilor de la Minsk, încălcate periodic, in special de separatiștii sprijiniți de Rusia.
Rusia, la rândul ei, are ca punct principal pe agenda solicitarea unor explicații din partea alianței in legatură cu întărirea prezentei militare in țările est-europene ale NATO. Moscova numește asta o provocare si insista ca Rusia nu reprezintă o primejdie pentru alianța militară occidentala.
Atmosfera de neîncredere reciprocă este departe de optimismul din 2002, cand a fost creat Consiliul Rusia-NATO.
Acum 14 ani, cele doua părți isi propuneau o cooperare permanentă in foarte multe domenii, de la combaterea traficului de droguri la lupta impotriva terorismului.
NATO si Rusia cooperaseră atunci cu succes in Bosnia, în 1996, când trupele ruse sprijinisera operațiunea NATOIFOR. Pana si in Kosovo, in 1999, se ajunsese la o cooperare in menținerea păcii, deși Rusia ar fi sprijinit mai degrabă Serbia, aliatul sau istoric si cu toate cã NATO bombardase Belgradul.
In realitate, neîncrederea reciproca a pornit de la intervenția rusa in Georgia in 2008, când Rusia a dus o campanie militară pentru a asigura independența Osetiei de sud separatiste, la câteva luni numai după ce, la summitul NATO de la București, Georgiei i se promisese că va fi primită în Alianță.
Apoi, NATO nu vorbește, în continuare, cu o singură voce. Cu toate ca toți membrii NATO sunt de acord cu menținerea sanctiunilor, recentul summit NATO de la Varșovia a fost fundalul unor voci discordante, printre care cea a președintelui francez François Hollande, care și-a surprins toți interlocutorii spunând ca Rusia nu este „nici un adversar si nici o amenințare, ci un partener”.
Pe acest „partener” țările răsăritene din NATO, ca si Statele Unite, doresc să-l chestioneze in legatura cu înmulțirea incidentelor în Marea Baltică, de-a lungul anului, incidente care au inclus avioane si submarine rusesti apropiindu-se primejdios de mult de nave ale Alianței, și nimeni nu își închipuie ca respectivii piloți o făceau fără a avea ordine precise de la superiori.
