Linkuri accesibilitate

Ce a rămas nerezolvat la summitul NATO


Crucișătorul USS Vicksburg ancorat în portul Constanța în 2015

Crucișătorul USS Vicksburg ancorat în portul Constanța în 2015

Experții au remarcat că România a fost principala țară care nu a reușit să primească niște răspunsuri concrete la anumite propuneri.

Toți participanții la summitul NATO, inclusiv Ucraina, invitată ca observator, l-au prezentat ca pe un mare succes, însă multe teme și probleme au rămas nerezolvate, sau abia dacă au fost abordate.

Experții au remarcat că România a fost principala țară care nu a reușit să primească niște răspunsuri concrete la anumite propuneri. România avusese două mari planuri: o flotă NATO în Marea Neagră și înființarea unei brigăzi multinaționale pe teritoriul României.

Cel dintâi plan, cel al flotei de la Marea Neagră, a fost menționat la Varșovia doar în treacăt, după ce a fost scufundat definitiv la începutul lunii iunie de către guvernul bulgar, în momentul unei rău pregătite vizite a președintelui român Klaus Iohannis în țara vecină. Premierul bulgar Boiko Borisov a spus atunci NU, iar pentru a explica acel refuz ar trebui avut în vedere un extrem de important factor cultural și psihologic: faptul că i s-ar fi cerut Bulgariei să accepte participarea la o formă de campanie militară sub conducere turcească.

Sigur că Bulgaria e dependentă de turiștii ruși (dar și de cei români), însă și de gazul rusesc. Principala problemă pentru premierul bulgar Borisov este însă aceea că Turcia e singurul stat NATO care are o flotă autentică la Marea Neagră. Vagul proiect românesc al unei flote militare comune ar fi dus, în realitate, la o structură dominată de Turcia. Pentru un politician bulgar, a propune participarea la o operațiune militară într-o coaliție dominată de Turcia împotriva Rusiei este de neconceput, inacceptabil și un gest de sinucidere politică.

La asta trebuia să se gândească România înainte de a propune, așa încât la Varșovia proiectul a fost doar menționat politicos, nicio altă țară din NATO nearătându-se dornică să participe la el.

La fel, înființarea brigăzii multinaționale pe teritoriul României a rămas o idee vagă, neștiindu-se cine ar putea participa la ea, ce format ar avea, ce efective ș.a.m.d.

Tot așa, Ucraina, care nu e membru NATO, a prezentat summitul NATO ca pe un mare succes în ce o privește, dar ca inițiativă concretă s-a întors doar cu promisiunea faptului că Slovacia va fi însărcinată cu eforturile NATO de depistare și distrugere a minelor abandonate în conflictul din estul Ucrainei.

Președintele slovac Andrej Kiska care a anunțat acest lucru, a amintit că din cifra totală de peste 9.000 de morți făcuți de conflictul din Ucraina circa 600 au fost uciși de mine, care au făcut și peste 2.000 răniți.

Slovacia a contribuit deja cu 50.000 de euro la un fond pentru deminare la care se așteaptă să se alăture și alte țări. Suma este însă derizorie și, ca multe alte asemenea inițiative anunțate inițial cu mare pompă, riscă să nu atragă și alți membri NATO și să rămână literă moartă.

XS
SM
MD
LG