Linkuri accesibilitate

Înaintea unei importante evaluări a drepturilor omului în R.Moldova


La un protest al Amnesty International - Moldova

La un protest al Amnesty International - Moldova

Este al doilea asemenea document pe care autorităţile moldovene îl propun spre dezbatere internaţională.

În noiembrie acest an, guvernul de la Chişinău urmează să prezinte în faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului raportul pe ţară privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Este al doilea asemenea document pe care autorităţile moldovene îl propun spre dezbatere internaţională. Precedentul a fost prezentat în 2011, iar guvernării de la Chişinău i s-au făcut atunci peste 120 de recomandări. Raportul din acest an a fost schiţat de autorităţi şi propus spre dezbatere publică. Observaţiile societăţii civile au vizat, între altele, evenimentele din 7 aprilie 2009 şi respectarea drepturilor omului în stânga Nistrului.

Evaluarea periodică universală a drepturilor omului reprezintă un fel de examen, în timpul căruia reuşitele sau, dimpotrivă, eşecurile guvernelor sunt minuţios analizate. Eficienţa acestor rapoarte este asigurată de controalele reciproce. Pentru ca raportul pe care Ministerul Justiţiei urmează să-l prezinte la toamnă la Geneva să oglindească cât mai fidel situaţia reală privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, organizaţiile neguvernamentale din domeniu au fost invitate să vină cu recomandări. Sala a fost arhiplină, iar dezbaterile au durat câteva ore bune.

Între altele, apărătorilor drepturilor omului le-a atras atenţia capitolul dedicat anchetării protestelor violente din aprilie 2009. Avocatul Ion Guzun de la Centrul de Resurse Juridice, constată că raportul nu spune foarte clar că cei care şi-au depăşit atribuțiile de serviciu în 2009 nu au fost pedepsiţi, iar persoanele anchetate au scăpat de puşcărie:

„Ar merita să scrie că, totuşi, sunt promovați şi numiţi în funcţie procurorul, de exemplu, Igor Popa şi alţii care au avut un rol foarte mare în legătură cu evenimentele din 7 aprilie. Faptul că instanţele judecătorești şi alte instituţii de drept nu au făcut o anchetă eficientă în ceea priveşte persoanele de rang înalt. Dl Gheorghe Papuc a fost condamnat nu pentru evenimentele din 7 aprilie, dar pentru faptul că a dat o încăpere Partidului Comuniştilor. Deci, cred eu că nu s-a răspuns la mai multe recomandări în privinţa evenimentelor din 7 aprilie.”

Directoarea Centrului pentru reabilitarea victimelor torturii Memoria, instituţia care a oferit asistență medicală și psihologică unui număr important de tineri ce au avut de suferit în 2009, Ludmila Popovici, constată că raportul trece cu vederea şi atitudinea superficială a autorităţilor faţă de victimele torturii:

„În acest capitol nu se văd victimele, acestea sunt un pic trecute în umbră. Vreau să văd un punct despre ce s-a făcut pentru aceste persoane, câteva sute de persoane care au avut de suferit. Desigur, se poate menţiona şi despre Comisia guvernamentală pentru identificarea victimelor care, totuşi, a fost una creată pentru a ajuta aceste persoane, dar mai este încă mult de lucru.”

În schiţa de raport prezentat spre dezbatere publică de Ministerul Justiţiei, situaţiei din stânga Nistrului i-a fost acordate – trei paragrafe. Prea puţin, crede experta Nicoleta Hriplivîi de la Asociaţia „Promo-Lex”, mai ales că recent organizaţia a tras alarma: în regiunea transnistreană sunt numeroase cazurile când cetăţenii nu au acces la o justiţie corectă şi le sunt încălcate drepturile:

„În tot raportul de 25 de pagini să acordaţi, cu tot respectul, doar un alineat şi un piculeţ pentru regiunea transnistreană este… nu am destule cuvinte. Totuşi, trebuie să vă referiţi mult mai mult la aspectele ce s-a făcut şi ce rămâne de făcut. (…) Sunt multe probleme în ce priveşte documentarea copiilor, protecţia acestora în regiunea transnistreană. Vă recomand, totuşi, să modificaţi acest capitol pentru a reflecta real problemele şi soluţiile pe care le-aţi găsit sau urmează a fi găsite.”

Autorităţile s-au angajat să ţină cont de recomandările apărătorilor drepturilor omului. Cu precizarea că raportul este limitat la peste zece mii de cuvinte, prin urmare, o parte din aceste recomandări nu se vor regăsi în varianta finală a documentului. Totuşi, insistă experţii ce apără drepturile omului, autorităţile ar trebui să facă tot posibilul pentru a reflecta realist situaţia din Republica Moldova la acest capitol, şi asta pentru dacă ar ascunderea gunoiului sub preş, şi-ar face sieşi un deserviciu.

XS
SM
MD
LG