Linkuri accesibilitate

Ministerul educației a lansat o campanie de popularizare a admiterii în învățământul profesional tehnic. Elevi din diverse şcoli de meserii au îndemnat, astăzi, absolvenţii de gimnaziu şi liceu să le urmeze exemplul şi să opteze pentru studierea unei meserii. Autorităţile moldovene au demarat în urmă cu trei ani o amplă reformă a învățământului profesional, mizând pe sprijinul, inclusiv financiar, din partea UE.

Studiile în şcolile de meserii şi colegii se vor face, începând din acest an şcolar, în baza unei noi curricula-e, care vine să dezvolte competențele profesionale ale elevilor. O altă premieră e că vor fi introduse 16 meserii conexe, adică tinerii vor putea studia două profesii în același timp. Sunt prevăzute noi meserii în domeniile IT, afaceri şi administrare şi antreprenoriat. Formarea profesională duală, care presupune studii în proporţii de 70 la sută la întreprinderi, va fi extinsă în acest an. Anunţând aceste priorităţi, Ministerul Educaţiei speră să facă mai atractive şcolile de meserii şi să schimbe percepția că învățământul profesional e doar o soluţie de avarie pentru cei care au picat BAC-ul, a menţionat viceministra educaţiei, Cristina Boaghi:

„Învăţământul profesional tehnic are deja o altă importanţă, sperăm că şi prin aceste acţiuni pe care Ministerul şi le-a asumat să devină şi societatea mai deschisă faţă de acest segment important pentru economia ţării.”

Noutăţile prezentate de Ministerul Educaţiei sunt doar o parte dintr-o amplă reformă a sistemului învăţământului profesional. Ele au fost posibile datorită asistenţei tehnice în valoare de 5 milioane de euro oferită necondiţionat de UE în 2014. Din aceste resurse s-a mai reuşit reorganizarea parțială a sistemului de şcoli profesionale. Unele au fost închise, câteva comasate, iar altele au fost reorganizate în 7 centre de excelență.

Autorităţile moldovene şi-au propus până în 2020 să restructureze radical sistemul ineficient, moştenit din perioada sovietică, să modernizeze şcolile de meserii şi să le racordeze la cerinţele pieţei muncii. Soarta reformei pare însă acum incertă, or autorităţile moldovene mizau pe alte 25 de milioane de euro sub formă de suport bugetar din partea UE. O primă tranşă de 3,5 milioane urma să fie debursată în 2015, numai că UE a anunţat că suspendă temporar finanțările pentru Moldova. Nu este limpede deocamdată dacă Moldova va reuşi să obţină cel puţin o parte din aceşti bani, or proiectul european prin care urma să vină finanţarea se încheie în acest an, ne-a spus şeful direcţiei învăţământ profesional din cadrul Ministerului de resort, Silviu Gîncu:

„Suntem acum la ultima fază a proiectului, în ultimul an, dar datorită faptului că nu s-au făcut debursări noi suntem cu unii indicatori, în special cei privind reconstrucţia clădirilor, suntem în întârziere pentru că nu se reuşeşte şi nu sunt planificați bani. Ministerul Finanţelor a planificat că banii o să fie în acest an, dar ei trebuiau să intre în buget încă în anul trecut, dar ei nu au intrat. Evident că există acest gol. Pe hârtie banii sunt, dar în realitate ei nu au venit, prin urmare avem probleme financiare.”

Mai mulţi experţi afirmă că fără susţinerea financiară din partea UE, rezultatele reformei s-ar putea să fie foarte modeste. Or suportul bugetar european urma să acopere cea mai consistentă parte a reformei şi anume renovarea clădirilor şcolilor profesionale, dotarea acestora cu echipamente şi laboratoare moderne.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG