După câteva reacții „la cald” postate ieri pe suport electronic de presa de la București, azi comentariile despre summit-ul NATO sunt mai cumpănite. Mai multe tind să tempereze ceea ce a părut „euforie” în declarația președintelui Klaus Iohannis, care a apreciat că cele patru obiective cu care România a mers acolo au fost îndeplinite.
Cristian Câmpeanu numără cinci în România liberă și spune că doar trei au fost îndeplinite. Și acestea - grație sprijinului americanilor. Câmpeanu vede semnale îngrijorătoare dinspre occidentalii europeni, mai ales dinspre francezi, al căror președinte a spus răspicat că Franța nu vede nicio amenințare din partea Rusiei. Alte țări influente țin în mod evident partea flancului nord-estic, pentru că acele state (balticii și Polonia) chiar sunt cele mai vulnerabile. Cum Polonia se află totuși în fruntea grupului de țări NATO care doresc să se recunoasă potențialul pericol reprezentat de Rusia, a fost spre norocul României. Statele Unite au susținut punctul de vedere al Poloniei și al statelor din acest grup, inclusiv al României. Analistul de la România liberă răspunde și întrebării care face înconjurul presei: ce a primit totuși România la Varșovia? Foarte mult la nivel simbolic, iar această componentă e importantă acum, pentru că e percepută în plan politic. Trecerea scutului antirachetă de la Deveselu sub comanda NATO este un asemenea gest. El răspunde în primul rând promisiunii făcute de americani pe relație bilaterală cu România, dar în final mișcarea echivalează cu apariția primei baze permanente a NATO din Europa pe teritoriul României. Cristian Câmpeanu pune în apă rece diverse exaltări de prim moment: de pildă decizia privind batalionul NATO rotațional. Da, dar jumătate din el vor fi soldați români.
Același analist a postat încă un text pe pagina electronică a ziarului România liberă în care aduce în discuție reacțiile foarte virulent anti-americane ale fostului președinte Traian Băsescu și respectiv a fostului premier Călin Popescu Tăriceanu. Amândoi au protestat față de „umilirea” poporului român de către ambasadorul american Hans Klemm care a susținut prea vehement anticorupția. „Din păcate pentru acești politicieni, americanii vin la pachet cu anticorupția”, scrie Câmpeanu și explică folosind drept exemplu Bulgaria. Țara de la sud de Dunăre ar fi azi un stat eșuat, un stat captiv al corupției, un stat folosit la discreție de Rusia, iar americanii au învățat deja lecția: nu se investește nimic, nici măcar speranță, în țări corupte.
Cristian Unteanu, care a scrie și ieri pentru Adevărul revine azi atrăgând atenția că există „o contra-ofensivă de propagandă în care Rusia şi-a antrenat toate forţele”. Scopul ei – opinia publică să fie cât mai intens bombardată cu ideea că acest summit NATO nu a adus mai nimic. României, de pildă, care ar fi ieșit și mai vulnerabilizată, devenind ” şi mai mult ţintă strategică pentru un eventual atac rusesc”. Românii ar fi îminși, crede Unteanu, că creadă că nu pot conta pe nimeni și că orice proiect legat de securizarea zonei Mării Negre n-ar ptuea trece mai departe de eventuale vorbe.
Ne „țărănim” la televizor pe rezultatele summit-ului NATO în loc să citim documentele finale, scrie Iulian Fota în revista 22. El crede că mesajul principal al reuniunii e limpede: Alianța nu a fost afectată de Brexit. „Securitatea noastră este asigurată doar de NATO, de funcționalitatea acestei organizații. (...) Aliații sunt alături de noi. Altfel am fi în pom”.
